Complicitatile publice din jurul retelei de tepe imobiliare conduse de bastanul Ionel Carpaci, condamnat la 7 ani de inchisoare si plata unor despagubiri de 1,5 milioane de euro, au fost scoase cel mai bine in evidenta de o pensionara din Timisoara, care s-a luptat cu mafia imobiliara mai bine de zece ani pentru apartamentul in care locuia, in zona Pietei Crucii.
Femeia a sesizat autoritatile de nenumarate, atat Inspectoratul de Politie al Judetului Timis, cat si Parchetul Timisoara, ca este victima unui sir de falsuri prin care un cetatean maghiar, interpus in fata de mafia imobiliara, intentioneaza sa o deposedeze de locuinta. De fapt, tot calvarul imobiliar al Aureliei Nechita a inceput in momentul in care o instanta de judecata i-a anulat contractul de vanzare-cumparare al apartamentului sau, in care locuise zeci de ani in calitate de chirias.
„Am avut calitatea de chiriasa a imobilului situat in Timisoara, strada 1 Decembrie 1918, nr. 17, ap. 3, pana in decembrie 1996, cand, in baza Legii 112, am cumparat acest apartament. In imobilul in discutie au fost cumparate alte 7 apartamente in aceleasi conditii, dar eu sunt singura care am pierdut dreptul de proprietate prin anularea contractului de vanzare-cumparare. Cum este posibil ca in baza acelorasi acte de succesiune si aceeasi situatie cadastrala, cetateanul maghiar Marki Zoltan sa piarda toate actiunile de revendicare, cu exceptia apartamentului meu? Explicatia logica ar fi aceea ca apartamentul 3 are o pozitie strategica, la intersectia ia a doua strazi, si poate face legatura intre acestea, fapt ce a suscitat interesul unor edili ai orasului care au proprietati in zona si sunt interesati sa fabrice revendicatori de la care, apoi, sa cumpere proprietatile la preturi derizorii”, a acuzat reclamanta intr-o plangere adresata justitiei, mentionand, tot atunci, ca o speculatie, ca in spatele gradinii sale se afla cladirea in care functioneaza filiala locala a Universitatii „Spiru Haret”, iar prin acapararea apartamentului 3 s-au putea realiza o cale de acces a studentilor catre institutie.
Mai mult, cercetarile personale au scos la iveala ca imobilul fusese inscris in fals la Cartea Funciara si ca nu apartinuse niciodata noului proprietar. „Va rog sa intreprindeti urgent cercetari in vederea constatarii faptului ca imobilul din strada 1 Decembrie nr. 17 a fost inscris in fals in Cartea Funciara Timisoara si ca nu a apartinut niciodata lui Kerekes Iuliana, nascuta Pinczes. Totodata, va rog sa constatati ca imobilul nu a apartinut niciodata numitilor Marki Zoltan si ca acestia, la randul lor, nu au drept de filiatiune dupa Kerekes Iuliana”, a solicitat, la vremea respectiva, Aurelia Nechita, indicandu-i ca potentiali responsabili de aceasta tentativa de teapa imobiliara pe cetateanul maghiar Marki Zoltan, din Debreczen, si o avocata, care ar fi beneficiat de complicitatea unor lucratori de la Biroul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Timisoara si Primarie. Ulterior, din plangerea penala a fost scos numele avocatei. „Nu pot sa aduc dovezi ca este implicata in deposedarea mea de locuinta, decat faptul ca este aparatoarea in instanta a celor care au ticluit un fals pentru a ma evacua”, spunea petenta.
Cetatean maghiar, improprietarit la Timisoara de un notar public
In plangerea depusa la organele de cercetare penala, proprietara apartamentului ce tocmai ajunsese in atentia unor revendicatori de profesie arata ca toata operatiunea a pornit de la falsificarea unui certificat de mostenitor in favoarea lui Marki Iuliana, nascuta Kerekes. Reclamanta sustinea ca succesiunea in urma decesului numitei Kerekes Iuliana se facuse ilegal.
Dorind sa dovedeasca falsurile, Aurelia Nechita a reusit sa procure chiar si hartile cu numerele topografice vechi, valabile intre anii 1900 – 1908, de unde a rezultat fara niciun dubiu ca imobilele cu numerele topografice care apareau ca fiind in proprietatea numitei Kerekes Iuliana nu se aflau in zona actualei strazi 1 Decembrie 1918. „In aceste conditii, este evident faptul ca suntem in prezenta unei greseli identificate de Cartea Funciara, pentru imobilul proprietatea subsemnatei, motiv pentru care invinuitul nu poate mosteni un imobil care nu a fost niciodata in proprietatea antecesorilor sai”, a evidentiat reclamanta. Totusi, spre nedumerirea femeii aflate la un pas de a fi victima mostenitorilor dubiosi cu domiciliul in Ungaria, exact cum se proceda si in cadrul filierei de tepe imobiliare conduse de Carpaci, Parchetul de pe langa Judecatoria Timisoara si-a declinat competenta de solutionare a cazului in favoarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel. Motivul?
Cercetarea penala a notarilor intra in competenta procurorilor de la Parchetul Curtii. „Intrucat competenta de cercetare a infractiunilor savarsite de notarii publici intra in sfera Parchetului de pe langa Curtea de Apel, dispun declinarea competentei de solutionare a cauzei dupa calitatea persoanei privind pe notarul public Cinca Remus, sub aspectul savarsirii infractiunii de neglijenta in serviciu, AN din cadrul OCPI Timis, sub aspectul savarsirii infractiunii de fals si abuz in serviciu contra intereselor persoanelor – in favoarea Parchetului de pe langa Curtea de Apel Timisoara”, a decis, la vremea respectiva, procurorul local Ramona Lungu.Hotararea de declinare a competentei a devenit obligatorie, de fapt, dupa ce procurorul a efectuat o serie de cercetari si a coroborat acte solicitate de la diverse institutii, din care a reiesit ca notarul Cinca Remus a eliberat suspect de usor un certificat de mostenitor in favoarea cetateanului maghiar Marki Zoltan. „Pana sa incep sa ma apar singura, am avut parte doar de avocati care au jucat la doua capete! De parca ar fi dorit sa dea afara din casele lor pe oamenii necajiti ca mine si sa se instaleze ei in ele”, spunea revoltata Aurelia Nechita, careia i-au fost necesari mai mult de 10 ani de procese pentru a dovedi ca este luata in colimator de mafia imobiliara din Timisoara.
Cerere de stramutare a procesului falsa, ajunsa la Curtea Suprema
Din momentul in care a devenit propriul avocat, Aurelia Nechita a inceput sa fie citata la politie si la instantele de judecata pentru a fi audiata si a pune concluzii in tot felul de cauze, unele situatii fiind extrem de ciudate.
Cum a fost si cazul falsificarii unor cereri adresate Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin intermediul carora s-a solicitat stramutarea a doua dosare civile de la Timisoara la alta instanta din tara. Era pentru prima data in cazuistica organelor de cercetare penala din Timisoara cand se confrunta cu o astfel de fapta penala, substituirea de identitate si sesizarea unei instante de judecata in locul altei persoane conturand tupeul infractional la care au ajuns indivizii specializati in obtinerea „dreptatii” prin utilizarea de asa-zise – in limbaj juridic – manevre dolosive. „Aspectele semnalate fac obiectul dosarului penal inregistrat in Registrul de reclamatii penale nr. 16755/2012, cu nr. De Parchet nr. 9166/P/2012, la pozitia autori necunoscuti. Pana in prezent au fost efectuate cercetari solicitand documente la Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar in prezent se afectueaza cercetari la Biroul de Avocati Cozac si Asociatii. In functie de rezultatul cercetarilor se va dispune solutia legala”, a fost prima rezolutie a ofiterului de politie Razvan Simescu, intr-o adresa trimisa femeii care a reclamat falsul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Asadar, implicata in procesul maraton de salvare a apartamentului in care locuia din sfera de interes a mafiei imobiliare, locuinta sa fiind revendicata cu acte false de un cetatean maghiar din Debreczen, pensionara Aurelia Nechita s-a trezit citata la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru a-si sustine o… cerere de stramutare a procesului sau de la Timisoara la alta instanta din tara.
„Pe citatie figura ca eu sunt petenta si era fixat si termenul de judecata, respectiv 22 iunie. Stiind ca nu am facut vreo solicitare de acest gen, am trimis imediat o sesizare la ICCJ prin care am anuntat ca nu sunt autorul cererii de stramutare, ca altcineva s-a substituit vointei mele si a facut-o in locul meu, si am cerut mai multe detalii, inclusiv cine le-a expediat si pe ce baza s-a inregistrat. Mi s-a raspuns ca exista doua cereri de stramutare, care vizeaza doua dosare, iar documentele in baza carora s-a facut inregistrarea cauzelor pe rolul instantei supreme au fost trimise de pe faxul biroului de avocati Cozac si Asociatii. Adica al avocatului partii adverse din procesele prin care casa in care locuiesc este revendicata de un cetatean maghiar. Desi am aratat instantei ca nu eu sunt autorul cererilor de stramutare, ambele au fost puse pe rol si judecate, una fiind solutionata cu respingere, cealalta ca fiind inadmisibila din cauza netimbrarii”, ne-a declarat Aurelia Nechita. Culmea tupeului din partea avocatilor care au reprezentat interesele cetateanului maghiar Marki Zoltan in procesul de revendicare a apartamentului de pe strada 1 Decembrie 1918 a fost atinsa in momentul in care s-a solicitat ICCJ respingerea cererii de stramutare sub motivatia ca Aurelia Nechita ar fi facut un abuz de drept. „Petenta este nemultumita de solutiile instantelor judecatoresti, iar acesta este singurul motiv real ce sta la baza cererii de stramutare. Mai mult, prezenta cerere de stramutare reprezinta un abuz de drept, avand in vedere faptul ca petenta a mai formulat numeroase cereri de stramutare pentru aceleasi motive, acestea fiind respinse de Inalta Curte de Casatie si Justitie”, se arata in adresa facuta de avocati in numele revendicatorului imobiliar Marki Zoltan.
In opinia femeii sub a carei identitate s-a sesizat in fals instanta suprema, prin acest „joc” diabolic al avocatilor cetateanului maghiar s-a vizat tergiversarea solutionarii dosarului de fond. „Ne judecam de 12 ani, dupa ce Marki Zoltan, reprezentat de avocata Rodica Cozac, a declansat seria de procese impotriva mea. Sub pretextul ca ar fi mostenitorul fostului proprietar, a cerut tot imobilul de pe strada 1 Decembrie 1918. In afara de apartamentul meu, mai sunt alte trei apartamente de stat, 10 apartamente cumparare de fostii chiriasi, dar si o gradina de peste 1000 de metri patrati. Deci, 14 apartamente si terenul reprezinta o proprietate de peste un milion de euro, deci miza este foarte mare”, considera Aurelia Nechita.
Ca un semn al modului superficial in care instantele de judecata isi fac treaba in acest dosar, femeia ne-a dezvaluit ca, la unul dintre ultimele termene, la dosar a fost acceptat un inscris netradus, redactat in limba maghiar, avocatii maghiarului sustinand ca este vorba despre actele bransamentului de apa, din 1914, aferente imobilului revendicat in instanta. „Am luat documentul, l-am dus la tradus la un traducator autorizat si, spre surprinderea instantei de judecata, am descoperit ca actul se referea la bransamentul de apa al unui alt imobil. Am facut o cerere de indreptare a erorii materiale, pe care judecatorul Lucian Veres nu a avut incotro si a admis-o!”, spune femeia.
„Am explicat si la Politie ca a fost vorba despre o greseala a celor de la ICCJ!”
Pentru a afla si opinia avocatei Rodica Cozac vizavi de acuzatiile lansate de Aurelia Nechita, care ajunsesera, la un moment dat, si in vizorul Politiei si Parchetului, am incercat sa sunam la numarul de telefon aflat pe documentele trimise la ICCJ, insa apelul nostru a declansat doar faxul din biroul Cozac si Asociatii. In schimb, am avut sansa sa o prindem pe Rodica Cozac la un telefonl mobil. „Va explic cum s-a intamplat, pentru ca deja am dat declaratii si documente si la Politie. Deci, doamna respectiva a facut vreo 20 si ceva de cereri de stramutare la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Sigur ca noi nu ne-am prezentat la toate, ci am trimis, de mai multe ori, concluziile scrise prin intermediul faxului. La acestea, de fiecare data am anexat si documente justificative. Intr-unul din cazuri, din cauza atator documente, cei de la registratura ICCJ au inregistrat din greseala o cerere de stramutare ca venind din partea noastra, dar cu acte ale femeii in discutie. Am explicat si la Politie, eu daca voiam sa fac o cerere de stramutare o faceam in numele clientului meu, nicidecum al doamnei Nechita. Pe de alta parte, eu sunt la pensie, nu am mai mers prin sali, nu inteleg de ce lumea ma tot cauta pe mine!”, a simulat nedumerirea fosta avocata de succes din Timisoara. (D.C.)
(Precizare! Intreaga poveste o gasiti in ziarul “Banatul Azi” aflat la chioscurile de difuzare a presei din Timisoara!)