ANCHETA! Proprietarul unei case a dat in judecata Primaria Timisoara si cere daune de 100.000 de euro, acuzand autorizarea unei mansarde care-i incalca dreptul la soare

Afacerea mansardarilor din Timisoara, in care a dat cu subsemnatul si secretarul municipalitatii, Ioan Cojocari, a ajuns pe rolul instantelor civile, dupa ce proprietarul unei case de pe strada Salcamilor a dat in judecata Consiliul Local al Municipiului Timisoara, prin primarul Nicolae Robu, reclamand emiterea abuziva a unei autorizatii de construire.

Atanasie Adam, mostenitorul imobilului de pe strada Salcamilor nr. 21, solicita demolarea unei constructiei recent finalizate sau plata unor daune morale in valoare de 100.000 de euro, intrucat mansarda ridicata pe blocul aflat la nici un metru de curtea sa ii umbreste proprietatea, iar cei care au semnat autorizatia, desi au fost avertizati din timp asupra riscurilor, i-au incalcat dreptul la intimitate.

„Am fost instiintati ca asociatia de locatari din blocul mentionat anterior a depus la Primaria Timisoara o cerere pentru eliberarea unui certificat de urbanism in vederea obtinerii unei autorizatii de construire a unei mansarde si a unui acoperis pentru acest bloc. In conformitate cu dispozitiile Legii 50/1991, asociatia de locatari trebuia sa solicite un acord din partea vecinilor. El nu a fost inca solicitat, insa va anuntam ca noi nu agreem sa dam acest acord. Construirea unui nivel suplimentar, plus acoperis, pe langa ca nu respecta regimul de inaltime stabilit an Regulamentul de urbanism pentru zona respectiva, va aduce grave perturbari in ceea ce priveste gradul de iluminare/insolare a locuintelor noastre situate in imediata vecinatate a acestui bloc”, au avertizat proprietarii caselor de pe str. Salcamului nr. 19 – 21 la inceputul anului 2014, insa arhitectul sef al orasului, Emilian Sorin Ciurariu, a raspuns ca un certificat de urbanism nu poate tine locul unei autorizatii de construire.

Iar autorizatia se elibereaza doar daca sunt indeplinite conditiile legale. De fapt, s-a ocolit un raspuns direct, ca exista interese mai mari decat petitia unor contribuabili tulburati in dreptul lor de proprietate. Dupa un an, in ianuarie 2015, Primaria Timisoara a emis autorizatia de construire nr. 33, care a permis „omului de afaceri” Gheorghe Cizmas sa declanseze lucrarile la mansarda.

Convins ca are de-a face cu exponentii ascunsi ai mafiei imobiliare – care s-ar afla in spatele titularului autorizatiei de construire, Gheorghe Cizmas, in varsta de peste 70 de ani, care locuieste intr-un apartament modest de pe strada Panselelor -, proprietarul casei fara soare este pregatit sa mearga pana la capat, adica pana la CEDO, pentru a-si cauta dreptatea. „Pretul casei a scazut la jumatate de cand cu mansarda asta! Dupa cum vedeti, din cauza ca soarele nu mai ajunge sa bata si in curtea noastra, pe jos au inceput sa apara o vegetatie verde. Din cand in cand trebuie sa curat cimentul, pentru ca suntem in pericol de alunecare”, spune Atanasie Adam.

Paradoxal, desi autorizatia pentru mansardarea blocului de pe Intrarea Apelor nr. 8 a fost eliberata fara probleme, starnind revolta locuitorilor din jur, Primaria Timisoara nu a fost la fel de „darnica” si cu proprietarul casei de pe strada Salcamilor nr. 19, Marius Iorgovan, care a solicitat autorizatie pentru ridicarea unui garaj. „Cererea i-a fost respinsa pe motiv ca peretele garajului ar umbri apartamentele aflate la parter. Asadar, pentru autorizarea  mansardei, care blocheaza soarele si nu mai ajunge in curti, a existat baza legala, dar pentru ridicarea unui biet garaj, nu mai exista lege!”, a reflectat Atanasie Adam. Aceeasi atitudine a inspectorilor de zona a fost reclamata si de proprietara unui alt imobil de pe strada Salcamilor, Stefania Codrin, care spune ca Primaria Timisoara refuza sa-i elibereze actele pentru intabularea unei constructii, in fapt o prelungire a casei vechi, intrucat are o fereastra orientata catre alta proprietate. „Ni s-a pus in vedere sa modificam noua constructie in asa fel incat sa nu mai aiba geamuri catre vecini, pentru a le garanta dreptul la intimitate. Dupa cum se vede, distanta dintre geamul nostru si casa vecinilor este de peste 20 de metri, mult peste limita legala, iar alta parte a constructiei neagreata de inspectorul de zona a fost poarta de la garaj, care are iesire in strada. Eu nu mai inteleg nimic! Desi noua constructie inca nu a fost intabulata, pentru ca nu ni se elibereaza actele necesare, la impozit am fost trecuti inca din prima luna dupa finalizarea lucrarilor”, spune, nedumerita, Stefania Codrin.

Un bloc pentru moldoveni construit in calea soarelui

Conform actelor aflate in posesia lui Atanasie Adam, toate problemele imobiliare au inceput in 1975, cand o partea a terenului aflat in proprietatea familiei sale a fost expropriat pentru cauza de utilitate publica. S-au construit trei blocuri de locuinte, fiecare cu patru etaje, printre care si cel de pe Intrarea Apelor nr. 8. „Ne-au expropriat 960 metri patrati de gradina si 85 metri patrati dintr-o constructie, care a fost demolata pentru a face loc blocurilor socialiste. Nu puteai sa te opui lui Ceausescu, pentru ca te bagau imediat la puscarie! Sigur ca am fost despagubiti – daca se poate spune asa! Un leu pe metru patrat, pentru ca atat deconta Statul Roman pe atunci, desi valoarea de piata este de cateva sute de euro pe metru patrat. Acest bloc s-a construit la limita proprietatii noastre, la nici macar un metru distanta, insa nu am indraznit sa protestam. Cred ca si pe atunci era in vigoare legislatia care interzicea orientarea geamurilor catre proprietatea vecina, insa nu s-a tinut cont de lege. Toate apartamentele aflate pe partea cu proprietatea noastra au ferestre mari, de unde ne studiaza tot felul de persoane, astfel ca, in curtea noastra, a disparut orice fel de intimitate”, povesteste proprietarul casei de pe Salcamilor 21. In viziunea sa, acel tip de blocuri era destinat moldovenilor si oltenilor cu care s-a populat capitala Banatului dupa anii ’70, in procesul de industrializare fortata a anumitor zone din tara. „Le-au primit aproape pi digeaba, cum spun moldovenii, desi blocurile erau ridicate pe proprietatile private ale banatenilor”, mai spune Atanasie Adam, cu o unda de nationalism local in voce.

Dupa Revolutie, o data cu zorii democratiei, proprietarii terenurilor expropriate pe nimic, care aveau casele la umbra blocurilor comuniste construite in fostele gradini, au incercat sa dea Statul Roman in judecata pentru a obtine o justa despagubire. S-au lovit, insa, de litera legii, care spunea ca dreptul la deschiderea unor actiuni in revendicare s-a prescris.

„Daca dreptul nostru la despagubiri si daune pentru umbra din curte s-a prescris, dupa cum ne-au anuntat functionarii din Primarie, atunci cum a fost posibila prelungirea unui abuz comunist, respectiv autorizarea mansardei. Adica, inaltarea cu 4-5 metri a unui bloc care si asa ne alunga soarele din curte… Aici este ilegalitatea si am incercat sa ne aparam dreptul la soare in instantele de judecata. Am cerut anularea autorizatiei de construire nr. 33/14.01.2015 inainte de inceperea lucrarii la mansarda, insa procesul din Contencios Administrativ si Fiscal a mers greu, cu multe termene, atat de greu incat, pana la pronuntarea sentintei, constructia a si fost terminata. Antreprenorul nici nu s-a sinchisit de faptul ca pe rolul Tribunalului Timis exista un litigiu, iar judecatorul putea dispune demolarea constructiei. A continuat, pur si simplu, sa lucreze nestingherit, terminand cele patru apartamente in mai putin de un an”, povesteste Adam.

Dupa pronuntarea sentintei din dosarul 2946/30/2015, in 3 iunie 2016, a inteles ca jocurile au fost facute in asa fel incat instanta de judecata sa dea girul de legalitate unei afaceri specifice portofoliului de afaceri a mafiei imobiliare.

Un studiu de insorire „extrajudiciar” salveaza bugetul Primariei!

Desi sentinta nr. 1203/2016 a Tribunalului Timis, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, a fost motivata pe nu mai putin de 10 pagini, judecatorul Ivan Bugarsky lasa impresia ca a extras din Raportul de expertiza tehnica judiciara, realizat de arhitectul Negrut-Dema Ovidiu, doar partile favorabile constructorului mansardei. Cum altfel se poate explica faptul ca un pasaj important in economia procesului a fost ignorat cu desavarsire.

„Aceasta constructie, avand tot 5 niveluri, prin asezarea pe care o are la sud fata de parcela reclamantului, de asemenea provoaca o umbrire accentuata pe casa acestuia. Totodata, s-a observat ca pe parcela cu nr. top 27584 constructiile sunt ridicate pe partea de sud (casa si bucataria de vara), iar pe latura estica (spre blocul mansardat) acestea se continua cu garajul. Toate aceste constructii prin asezarea pe teren si datorita apropierii foarte mari dintre ele, produc o umbrire de lunga durata pe parcursul zilei, fapt care duce la aparitia umezelii excesive. Pe baza observatiilor vizuale, se poate afirma ca starea tehnica a casei este una medie, eventualele urme de degradare cauzate de umezeala si de umbrire fiind remediate de catre proprietar prin refacerea periodica a finisajelor. Totodata, pe aleea care face legatura dintre strada si intrarea in casa, respectiv in garaj, alee care se gaseste pe partea nordica a parcelei, se poate observa ca materialul din care este realizata (placi din beton) a capatat o culoare verde datorita umezelii”.

Desi arhitectul Negrut-Dema Ovidiu concluzioneaza ca „certificatul de urbanism respecta conditiile de emitere”, atrage atentia ca documentatia tehnica depusa la Primarie pentru obtinerea autorizatiei de construire „trebuia sa contina si un studiu de insorire pentru interventia propusa, raportat la OMS 119/2014, blocul pe care a fost realizata mansarda fiind o constructie ridicata anterior legislatiei actuale, acesta fiind amplasat in conditii improprii fata de vecinatati”.

Pentru a intra, oarecum, in legalitate, constructorul Gheorghe Cizmas a comandat rapid o expertiza tehnica extrajudiciara (studiu de insorire), a carei concluzie a fost ca s-a respectat Ordinul 119. „Sunt indeplinite cerintele art. 3 din datele tehnice referitoare la insorire, conform OMS 119/2014, deoarece blocul de locuinte, la solstitiu de iarna, (in data de 22 decembrie), asigura insorirea incaperilor de locuit atat in mansarda realizata, precum si in locuintele invecinate, pe o durata de minimum 1,5 ore”, mentioneaza judecatorul, reluand o concluzie a arhitectului Gheorghe Brerazu, care a efectuat controversatul studiu de insorire. In aceste conditii, judecatorul Ivan Bugarsky a decis sa respinga actiunea reclamantului Adam Atanasie, ca fiind formulata fata de o persoana fara calitate procesuala pasiva, respectiv Consiliul Local al Municipiului Timisoara. „Am facut apel la aceasta hotarare, intrucat instanta de judecata pare-se ca a ignorat anumite probe favorabile noua! Nu mai spunem ca studiul de insorire, ca proba extrajudiciara, a fost realizat de arhitectul care a proiectat si mansarda. In opinia noastra, era incompatibil, intrucat nu putea sa dea o nota proasta la lucrarea ridicata dupa proiectul sau”, a comentat Adam Atanasie.

Speranta moare ultima, asa ca se spera ca hotararea sa se schimbe in apel, intrucat exista precedente juridice in acest sens. In februarie 2015, Curtea de Apel Cluj a obligat Primaria Municipiului Cluj Napoca la plata sumei de 283.757 de lei catre sotii Ana Monica si Adrian Cosmin Rosca, dupa ce acestia au reclamat faptul ca s-a autorizat abuziv o constructie care le-a perturbat gradul de iluminare/insolare a locuintelor. In incercarea de a obtine un punct de vedere din partea constructorului care a ridicat mansarda buclucasa de la Timisoara, ne-am adresat avocatului sau, Carin Antonescu, insa aparatorul a refuzat sa faca orice comentariu pe acest subiect. (D.C.)