Consiliul Judetean Timis a gazduit, vineri, 20 decembrie, in Sala Revolutiei, o dezbatere dedicata rolului presei inainte si dupa evenimentele dramatice din decembrie 1989. Evenimentul, initiat de Petrisor Morar, a reunit revolutionari si jurnalisti care au contribuit la aparitia primelor publicatii si posturi media libere ale Timisoarei, precum Radio Timisoara Libera si Televiziunea Libera Timisoara.
„Am dorit sa provocam o discutie despre rolul presei, o tema complexa care necesita o analiza ampla. Este un prim pas spre intelegerea importantei acesteia in contextul revolutiei si al tranzitiei catre democratie,” a declarat Morar.
Amintiri din zilele Revolutiei: ziare, radio si televiziune
Profesorul universitar Marcel Tolcea a rememorat inceputurile ziarului Drapelul Rosu, publicatie aparuta in acele zile tensionate. „Initial, titlul dorit a fost Luptatorul Banatean, insa s-a descoperit ca era si numele unui ziar comunist din anii ’40. In cele din urma, s-a optat pentru Drapelul Rosu, care a ramas emblema Timisoarei in perioada respectiva,” a explicat Tolcea.
De asemenea, el a povestit despre redactarea primului manifest al Frontului Democrat Roman, scris chiar pe balconul Operei din Timisoara, in timpul protestelor.
Un moment istoric evocator a fost redeschiderea Radio Timisoara pe 22 decembrie 1989, cand George Barica si Bogdan Hertog au rupt tacerea si au proclamat: „Aici, Radio Timisoara Libera!”.
Presa scrisa dupa Revolutie
Conf. univ. dr. Lia Lucia Epure, director al cotidianului ZIUA de Vest, a vorbit despre activitatea sa la revista Forumul Studentesc din timpul regimului comunist. „Am gasit metode de a ocoli cenzura prin stilul nostru de scriere,” a povestit Epure, care a intrat oficial in presa post-revolutionara in martie 1990, la Renasterea Banateana.
„Dupa Revolutie, exista o dorinta extraordinara de exprimare. Fenomenul de atunci poate fi comparat cu aparitia Facebook-ului, care a deschis noi cai de comunicare,” a subliniat Epure.
“Am crezut ca Renastere banateana nu mai este Drapelul rosu. Dupa un timp mi s-a spus ca acest tip de scriitura nu se potriveste cu politica ziarului. A fost un moment foarte bun pentru mine, fiindca am si plecat la ziarul Timisoara, unde m-am simtit minunat pana in 1996 si acolo am scris asa cum am vrut. Marturiile de despre acele evenimente din acele zile le putem gasi in colectiile ziarelor care pot fi studiate pentru a se prezenta realitatile de atunci, faptele. Sunt niste studii de caz extraordinare privind atitudinea presei fata de evenimentele de atunci”, a spus Lia Epure.
Pana la sfarsitul anului 1990, Timisoara avea deja peste 40 de publicatii, inclusiv un ziar al Frontului Democrat Roman, devenit partid.
Lia Epure a concluzionat ca atunci exista o dorinta de exprimare extraordinara dupa zeci de ani de dictatura si tacere in perioada comunista.
“As compara fenomenul cu aparitia facebook-ului, spatiu virtual de astazi, unde exista o comunicare extraordinara din partea tuturor”.
Televiziunea Libera: un inceput modest, dar revolutionar
Corina Gluhovschi a relatat despre lansarea Televiziunii Libere Timisoara pe 22 decembrie 1989, in conditii tehnice precare. „Fiecare aducea ce avea de acasa: cabluri, echipamente. Primele transmisii au acoperit 40% din suprafata Romaniei,” a explicat Gluhovschi.
“Atunci au fost primele transmisii a ceea ce a insemnat o televiziune libera dupa 1989. In 22 decembrie, sau deblocat releele si pe 40% din suprafata Romaniei a ajuns transmisia primei televiziuni libere care au fost atunci la Timisoara.
Mai tarziu, Televiziunea Timisoara a primit dotari tehnice de la Televiziunea din Novi Sad si din Germania si a inceput sa se dezvolte tot mai mult”, a spus Gluhovschi.
Presa, intre documentare si justitie publica
Constantin Duma, cunoscut drept „fotograful revolutiei”, a descris zilele intense in care documenta evenimentele din oras. „Dupa Craciun, aparea o presiune publica enorma legata de disparitia unor persoane din Spitalul Judetean. Fabrica Spumotim, de exemplu, a fost scena unor adevarate procese publice, unde oamenii muncii au destituit conducerea,” si-a amintit Duma.
Un mesaj pentru viitor
Evenimentul a evidentiat cat de profund s-a schimbat presa dupa Revolutie si cat de important a fost rolul ei in consolidarea libertatii de exprimare. „Presa din acele zile reprezinta studii de caz extraordinare despre curaj, adevar si impact social,” a concluzionat Lia Epure.
La 35 de ani de la Revolutie, dezbaterea aduce un omagiu jurnalistilor care au fost martori si actori ai istoriei, oferind totodata o reflectie asupra responsabilitatii presei in modelarea unei societati. (I.P.)
Sursa: Ziua de Vest
