O statueta care se poate misca, fara a fi angrenata de mecanisme – intitulata DESTEPTAREA – a fost proiectata si realizata de un colectiv de cadre didactice si cercetatori de la Universitatea Politehnica Timisoara pentru a comemora cei 35 de ani de la inceputul Revolutiei Romane.
Statueta este realizata dintr-un aliaj cu memorie, un material care poate recupera forma pe care o avea inainte de o deformare plastica, printr-o simpla incalzire. Grupul de studenti si cercetatori coordonat de prof.dr.ing. Corneliu Marius Craciunescu, de la Departamentul Ingineria Materialelor si a Fabricatiei din cadrul Facultatii de Mecanica, a folosit o folie din aliaj cu memorie a formei pentru a realiza statueta intitulata DESTEPTAREA, care poarta steagul Revolutiei Romane, asa cum a fost realizata de protestatari in decembrie 1989 la Timisoara, orasul in care a inceput Revolutia.
Statueta trece de la pozitia aplecata la cea verticala, simbolizand hotararea de a lupta impotriva crimelor regimului comunist.
Miscarea nu este generata de motoare, ci de proprietatile intrinseci ale materialului, programat prin compozitie si tratamentele termice ulterioare sa isi modifice forma atunci cand este incalzit la o temperatura de peste 30°C.
Aliajele cu memorie a formei reprezinta o categorie speciala de materiale cvasi-inteligente, numite si materiale istete, care au capacitatea de a reveni la o forma anterioara dupa ce au suferit o deformare plastica, prin simpla incalzire la o temperatura mai mare decat cea critica, specifica pentru compozitia particulara a aliajului. Datorita multitudinii de proprietati – efectul de memorie a formei fiind doar una dintre ele – aceste materiale au aplicatii diverse, de la industria biomedicala si cea aerospatiala pana la sectorul auto si industria bunurilor de larg consum.
Ca o coincidenta, profesorul Craciunescu, membru corespondent al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania, a inceput cercetarile in domeniul aliajelor cu memorie a formei imediat dupa Revolutie. In cei 35 de ani de activitate, a obtinut titlul de doctor inginer cu prima teza de doctorat dedicata acestui domeniu si a castigat granturi prestigioase, precum Fulbright Senior, Ciencia sau DAAD, coordonand proiecte nationale si internationale in domeniu, precum Brancusi si Leonardo da Vinci.
Prin cercetarile sale, profesorul Craciunescu a contribuit semnificativ la intelegerea aliajelor cu memorie a formei, de la nivel macroscopic pana la cel nanostructural. Aceasta activitate a fost recunoscuta la nivel international prin peste 1500 de citari ale articolelor publicate in reviste de prestigiu, precum Nature Materials, dar si prin numeroase brevete de inventie. De asemenea, a fost parte din echipa care a descoperit o noua familie de aliaje cu memorie a formei – CoNiGa – care prezinta si proprietati feromagnetice.
Datorita realizarilor sale, profesorul Craciunescu a fost cooptat in comisii internationale de evaluare a proiectelor de cercetare, ocupand functii importante precum vice-chair si observator independent pentru actiuni la nivel european.
In cadrul Universitatii Politehnica Timisoara, profesorul Craciunescu preda de multi ani capitole dedicate aliajelor cu memorie a formei in cursul Proprietatile Materialelor, destinat studentilor specializarii Stiinta si Ingineria Materialelor din Facultatea de Mecanica. Experimentele captivante prezentate de profesor ii fascineaza pe studenti si ii inspira sa exploreze aceste materiale inovatoare.
Statueta este expusa in holul Facultatii de Mecanica din cadrul Universitatii Politehnica Timisoara. (UVT, Lucian Ronkov)
