Decizia prin care Curtea Constitutionala a eliminat Serviciul Roman de Informatii si alte servicii de informatii din randul institutiilor care pot face interceptari poate produce un adevarat cutremur in justitie.
Cea mai mare problema nu este atat la DNA, dupa cum a declarat Laura Codruta Kovesi, care a realizat dosare si cu tehnica de ascultare proprie, nu doar cu ajutorul SRI, cat la DIICOT si la celelalte unitati de parchet din tara.
“Cu privire la efectele prezentei decizii, Curtea reaminteste caracterul erga omnes si pentru viitor al deciziilor sale, prevazut la art. 147 alin (4) din Constitutie. Aceasta inseamna ca, pe toata perioada de activitate a unui act normative, acesta se bucura de prezumtia de constitutionalitate, astfel incat decizia nu se va aplica in privinta cauzelor definitive solutionate pana la data publicarii sale, aplicandu-se insa in mod corespunzator in cauzele aflate pe rolul instantelor de judecata”, se mentioneaza in paragraful 52 al deciziei CCR.
Faptul ca aceasta decizie se va aplica dosarelor aflate pe rolul instantelor de judecata inseamna ca toate interceptarile telefonice, inregistrarile ambientale, fotografiile, comunicatiile electronice sau alte activitati de supraveghere tehnica realizate de SRI si alte servicii de informatii vor fi puse in discutie, existand sanse mari sa fie anulate.
Cu siguranta, un dosar nu se sprijina doar pe probele rezultate din supravegherea tehica, dar de multe ori acestea pot fi esentiale pentru a obtine o condamnare. In acest context, Daniel Morar, fostul sef al DNA, actualmente judecator la CCR, spune ca dezastrul ce se prefigureaza la nivelul instantelor de judecata ar putea fi limitat, dat fiind faptul ca judecatorii vor decide de la caz la caz care probe vor fi anulate, avand in vedere regimul nulitatilor, absolute si relative, care pot fi invocate pana la un anumit moment procesual.
“Ca urmare a acestei decizii, probele considerate ca fiind obtinute in mod nelegal nu sunt inlaturate in mod automat. Curtea Constitutionala a explicat acest lucru in cuprinsul deciziei 383/2015, acolo unde a statutat ca aceste nelegalitati urmeaza regimul nulitatilor absolute si relative. Nulitatile absolute sunt cele prevazute in mod expres in Codul de Procedura penala, iar nulitatile relative sunt toate celelalte neregularitati. Ceea ce este cel mai important este ca aceste nulitati relative nu pot fi ridicate decat pana la un anumit moment procesual si doar daca neregularitatea actului nu poate fi inlaturata altfel. Judecatorii stiu toate aceste lucruri si vor proceda in consecinta de la caz la caz”, a declarat Daniel Morar.
In caz de practica neunitara in acest domeniu, va fi necesara promovarea unui asa numit recurs in interesul legii (RIL), dar acesta nu se va pronunta mai devreme de un an-doi, iar decizia Inaltei Curti se va aplica doar pentru viitor. In consecinta, decizia CCR pronuntata in data de 16 februarie poate marca un moment de cotitura in istoria justitiei din Romania. (V.E.)
