Astazi, 7 decembrie, la Cinema Timis, a avut loc conferinta de presa care marcheaza, in mod simbolic, finalul programului Timisoara 2023 – Capitala Europeana a Culturii, unde oficialitatile orasului si ale judetului si-au spus cuvantul despre ce a insemnat acest an pentru Timisoara si care este viitorul cultural al acestui oras.
In cadrul conferintei, primarul orasului Timisoara, Dominic Fritz, a abordat subiectul transformarii orasului prin intermediul culturii si a evidentiat relatia stransa a Timisoarei cu Europa. Acesta a impartasit, de asemenea, planurile pentru viitorul orasului.
„Peste 50 de companii au devenit parte a programului cultural, incheind parteneriate cu Asociatia Timisoara Capitala Europeana a Culturii in 2023, si peste 20 de milioane de lei au constituit contributiile lor.
Desi probabil intrebarea de pe buzele tuturor este cati bani s-au investit in aceasta capitala, amintesc ca programul a fost unul multianual si sunt peste 20 de milioane de euro investiti de cei trei finantatori pe toata durata proiectului, inclusiv anul acesta. In ceea ce priveste Primaria Timisoara, pot sa spun ca doar anul acesta bugetul total pentru institutiile de cultura si Centrul de Proiecte, fara investitiile separate, a fost de aproape 30 de milioane de euro, 145 de milioane de lei.
Din aceasta suma, jumatate a fost pentru acest an de Capitala Culturala, dar cultura in Timisoara este finantata intr-un mod consistent oricum.
Daca vorbim de al doilea obiectiv al capitalei culturale si de expunerea nationala si internationala, au fost peste 40 de mii de aparitii avand ca subiect doar capitala culturala in media si valoarea media doar a celor din presa nationala a fost de 20 milioane de euro. Am aparut in multe publicatii internationale, de la The Independent la The New York Times, deci Timisoara chiar a reusit sa se impuna pe scena internationala.
Am dus aceasta diplomatie a Timisoarei si in afara tarii, in 15 Institute Culturale Romane au avut loc evenimente care au avut ca tema aceasta capitala europeana.
Presedintele Consiliului Judetean, Alin Nica, a adus in discutie potentialul turismului cultural in regiune, subliniind importanta facilitarii accesului publicului larg la evenimente culturale. De asemenea, a evidentiat potentialul titlului de Capitala Europeana a Culturii, subliniind impactul pozitiv pe care acest titlu il are asupra intregii regiuni.
„Ceea ce ne-am propus a fost sa implementam o viziune complementara cu ceea ce si-a propus Primaria Timisoara. Daca Primaria si-a propus sa mearga pe orizontala si sa cuprinda toate cartierele cu aceasta efervescenta a culturii, noi ne-am propus sa mergem pe verticala, sa punem accent pe evenimente care promoveaza excelenta artistica si impactul major, sa aducem laolalta foarte multi timisoreni si vizitatori si sa raspandim teritorial efectele pozitive ale titlului de capitala, chiar daca dosarul de candidatura al Timisoara nu avea o componenta teritoriala pregnanta in afara Timisoarei. Am ajuns la Lugoj cu Festivalul Enescu, am ajuns la Sannicolau Mare cu Retracing Bartok, la Pestera Romanesti intr-o incursiune inedita a muzicii clasice.
Nu in ultimul rand, cand vorbim de excelenta artistica, ne-am gandit sa facem aceste evenimente care sa dea o dimensiune europeana acestui titlu. Imi spunea un prieten din Viena ca a fost foarte mandru sa vada zilele acestea afise cu Constantin Brancusi. Cred ca acest apogeu al programului Cultural reprezinta o veritabila carte de vizita pentru Timisoara multi ani de acum incolo. Ar fi trebuit sa avem mai multe evenimente de anvergura care sa fie pe billboardurile marilor capitale europene, dar cu siguranta Timisoara are oportunitatea de acum ca in anii urmatori sa faca acest lucru si aceasta a fost doar incalzirea pentru ce va urma.
Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural national Timisoara 2023, a vorbit despre impactul programului asupra diverselor comunitati si categorii de public, subliniind efectele acestuia asupra sectorului cultural la nivel local si national. In prezentare, a abordat temele curente ale agendei europene prin intermediul programului si a evidentiat consecintele acestuia asupra diferitelor grupuri sociale si comunitati, punand accentul pe contributia la dezvoltarea sectorului cultural in ansamblu.
Din perspectiva Centrului de Proiecte si a rolului sau in implementarea acestui program, nu pot sa spun decat ca rolul acestuia a fost unul complex si acest lucru a decurs din mai multe roluri pe care le-a indeplinit in aceasta perioada: a fost principala autoritate finantatoare a programului, responsabil de coerenta artistica si coordonarea strategica prin gazduirea echipei curatoriale, responsabil si de relatia cu Comisia Europeana si coordonator al procesului de monitorizare si evaluare a impactului acestui program. Astfel, sunt in curs de achizitionare trei studii ale caror rezultate vor fi publicate anul viitor si anume: unul despre evolutia scenei culturale, un studiu dedicat implicarii publicului si un studiu dedicat guvernantei programului cultural Timisoara 2023.
In punctul central pentru noi a fost Power Station, o componenta dedicata cresterii capacitarii sectorului cultural si cred ca acest program devine unul central pentru activitatea Centrului de Proiecte in perioada urmatoare si sa nu uitam de rolul de organizator de evenimente cu rolul de reprezentare.
Cel mai important, un lucru care nu s-a vazut atat de mult, a fost rolul Centrului in negocierile legislative care s-au purtat pentru a asigura un cadru legislativ cat mai solid pentru finantarea proiectelor culturale in anii urmatori si, de asemenea, activitatea Centrului de Proiecte in managementul spatiilor de care au beneficiat operatorii culturali anul acesta.
Pe plan local, programul a contribuit la o platforma care a incurajat artistii locali si internationali sa-si impartaseasca creatiile si sa sublinieze aspecte culturale fundamentale, cum ar fi dreptul la identitate, la libera exprimare si la solidaritate. Sunt criterii esentiale pentru care Timisoara a primit premiul Melina Mercouri anul acesta si, de asemenea, multe dintre proiecte au integrat teme sociale si s-au straduit sa adapteze continutul cultural pentru persoane cu abilitati diferite de intelegere si participare. Acesta a fost un criteriu important pentru noi in toate evenimentele cu rol reprezentativ pe care le-am organizat.
Eforturile Centrului de Proiecte au fost la fel de mari si in a extinde programul cultural, avand 13 linii de finantare pe care le-a lansat anul acesta, ceea ce a facut ca intregul ecosistem sa aiba o crestere de 2.4 fata de 2021, iar intr-o statistica a rezultat ca s-au format de doua ori mai multe parteneriate comparativ cu cele de la inceputul anului.
Simion Giurca, Asociatia pentru promovarea Timisoarei:
Timisoara a avut, pana la acest moment, peste 800.000 de nopti de cazare, iar media noptilor petrecute de turisti in oras este de 2.25 nopti. Undeva in luna februarie vom avea date complete despre ce a insemnat turismul in Timisoara din anul capitalei europene a culturii.
Cifrele din comunicare arata succesul pe care acest an l-a avut. In 2023, in Timisoara s-au acreditat 253 jurnalisti romani din presa locala, centrala si nationala si 86 jurnalisti straini din tari precum Croatia, Grecia, Serbia, Germania, Italia, Franta, Portugalia, Ungaria, iar lista poate continua.
Anul acesta, sapte rezidente radio au realizat si transmis emisiuni in direct din Piata Unirii, iar trei dintre ele au ajuns chiar de doua ori. Astfel, au fost zece rezidente radio si o revista tiparita, dedicate Timisoarei. Emisiunea „Cursa prin istorie” realizata de TVR Cultural a avut numeroase episoade despre programul cultural.
Newsletter-ul saptamanal a reusit sa stranga peste 5.000 de abonati, iar in ceea ce priveste audienta, 9,8 milioane de oameni au auzit cel putin odata ca anul acesta Timisoara poarta titlul de Capitala Europeana a Culturii.
Cortina coboara incet peste un an plin de magie si inspiratie pentru Timisoara – anul in care a stralucit sub titlul de „Capitala Europeana a Culturii”. In decursul anului 2023, programul cultural a reprezentat o calatorie fascinanta, sustinuta de o dedicare profunda pentru evidentierea identitatii, diversitatii si avangardei culturale din Timisoara. Acest an a fost un capitol special in istoria orasului, o ocazie sarbatorita acum, in aceasta luna, cand comunitatea reflecta asupra experientelor traite si priveste cu incredere catre viitorul cultural al acestui oras. Timisoara 2023 continua. La nesfarsit.
