Analiza VALUTARA: Posibila taiere a fondurilor europene impinge leul in jos. Trezoreria, noi imprumuturi de peste 2,35 miliarde de lei

Prima luna de toamna a fost influentata de contextul economic si fiscal intern negativ, care ar putea sa inchida robinetul de bani europeni, aratand incapacitatea PSDNL sa recurga la reforme reale in sistemul administrativ de stat central si local.


Cursul euro a crescut, la sfarsitul lui septembrie, cu 3,34 bani, comparativ cu ultima sedinta din august, iar cea a dolarului – cu 14,23 bani. In schimb, media francului elvetian a scazut cu 0,6 bani, iar cea a lirei sterline cu 2,1 bani.

In ultima sedinta din septembrie tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,971 – 4,975 lei, valori apropiate de cele de joi, astfel ca media a scazut marginal la 4,9746 lei.

Daca analistii BCR anticipeaza pentru finalul anului o medie a euro la 5,00 lei, cei ai Bancii Transilvania vad o medie anuala de 4,95 lei in 2023, care ar urma sa urce la 5,02 lei in 2024 si 5,09 lei in 2025.

Pe de alta parte, sondajul realizat in randul membrilor CFA Romania, in cursul lunii august, anticipeaza o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni. Valoarea medie a anticipatiilor cursului pentru orizontul de 6 luni (februarie 2024) este de 5,0119 lei, fata de 4,9964 lei la precedentul sondaj. Pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat a scazut de la 5,0798 lei la 5,0753 lei.

Indicii ROBOR s-au stabilizat in ultimele doua luni, fluctuatiile zilnice fiind minime. Evolutia se datoreaza faptului ca BNR a renuntat sa mai controleze strict lichiditatea, in timp ce guvernatorul bancii centrale a indicat faptul rata de referinta nu va fi modificata pana la sfarsitul anului.

La sfarsitul saptamanii, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 6,40%, valoare stabilita in urma cu aproape doua luni. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,50% iar cel la 12 luni la 6,63%.

Saptamana trecuta, Trezoreria s-a imprumutat cu 728,5 milioane lei prin titluri scadente in mai 2027, la un randament mediu de 6,49%, cu 473,7 milioane lei prin obligatiuni cu scadenta aprilie 2030, la un cost mediu de 6,97%, si cu 1,15 miliarde RON prin titluri scadente in octombrie 2033, la un randament mediu de 6,90%.

Finantele si-au propus sa se imprumute in octombrie din piata locala cu 6,6 miliarde lei. Primele doua licitatii din aceasta saptamana au scadenta in octombrie 2026 si octombrie 2028, fiecare avand un volum de 690 milioane lei.

Dupa scaderea de joi la 1,0491 dolari, minimul ultimelor opt luni, au urmat marcarile rapide de profit, iar cotatiile au crescut la sfarsitul saptamanii la 1,0558 – 1,0617 dolari, cu inchiderea pietei americane la 1,0572 dolari.

Vineri, cursul francului elvetian a scazut marginal la 5,1446 lei, iar cel al lirei sterline a coborat la 5,7433 lei.

Pretul gramului de aur a scazut la sfarsitul saptamanii la 282,2442 lei, prabusirii metalului galben de la 1.881 la 1.845 dolari/uncie.

Volatilitatea criptomonedelor din septembrie a fost una medie, piata fiind influentata de in principal de aprecierea constanta a monedei americane si de tendinta de scadere a inflatiei din Statele Unite.

Bitcoin s-a miscat intre 25.000 si 27.500 dolari, iar la sfarsitul acestei saptamani cotatiile erau de 26.959 – 27.229 dolari. Ethereum a fluctuat in culoarul 1.535 – 1.686 dolari, iar tranzactiile de la finalul lunii erau de 1.670 – 1.680 dolari. (R.G.)

NOTA: Analiza cuprinde perioada 25 – 29 septembrie

Leave a Reply