Pe ordinea de zi a sedintei plenului CSM de astazi se afla prezentarea raportului de activitate al institutiei pe anul 2015, in mandatul judecatorului Marius Tudose – presedinte si al procurorului Bogdan Gabor – vicepresedinte, dar si alegerea noii conduceri. Candidati – judecatorul Mircea Aron si procurorul Luminita Palade.
Candidatii pentru sefia CSM trebuie sa prezinte un proiect managerial care sa cuprinda viziunea acestora referitoare la gestionarea competentelor Consiliului si rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar si proiectele aflate in derulare.
Judecatorul Mircea Aron, care candideaza pentru functia de presedinte al Consiliului, spune, in proiectul de candidatura, ca CSM trebuie sa gestioneze in cele mai bune conditii de transparenta si corectitudine procedurile privind numirea in functii de conducere la ICCJ, PICCJ si DNA.
In opinia sa, o prioritate a CSM in 2016 ar trebui sa fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justitiei elaborate de Consiliu, in baza unei analize serioase a nevoilor sistemului si care au facut obiectul consultarilor cu instantele de judecata, cu ICCJ, MP, INM.
“Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocuparii pentru consolidarea independentei justitiei, cresterea calitatii actului de justitie si imbunatatirea organizarii sistemului judiciar, in contextul profundei reforme a legislatiei infaptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (…) Plenul CSM a constatat ca nevoile sistemului s-au modificat in cei 11 ani de la elaborarea si aplicarea legilor justitiei”, precizeaza el.
Mircea Aron mai arata ca o alta propunere punctuala care a stat in atentia membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispozitiei art.136 din Legea 304/2004 potrivit careia atributiile MJ referitoare la bugetul instantelor sa fie preluate de Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Aron subliniaza necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensa cu comisiile juridice ale Parlamentului, impreuna cu MJ, sa fie deblocate modificarile articolelor din Codul de procedura penala si Codul penal, determinate de deciziile de neconstitutionalitate ale CCR.
“Nu este rezonabil ca acte de importanta Codurilor, destinate publicului larg, sa poarte ani in sir, in dreptul a numeroase articole, mentiunea de ‘neconstitutional’ “, considera el.
Potrivit acestuia, o componenta importanta a activitatii CSM va ramane cooperarea cu Comisia Europeana in cadrul MCV, el subliniind ca ar fi nevoie de o coordonare mai stransa si un mesaj unitar cu MJ, ICCJ si MP in comunicarea cu oficialii europeni, astfel incat informarea sa nu fie distorsionata.
Luminita Palade, candidat la functia de vicepresedinte al Consiliului, considera ca se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistratilor in functii de conducere si de executie.
“In anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a inaintat Ministerului Justitiei propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 in ceea ce priveste evaluarea si promovarea magistratilor. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activitatii profesionale a judecatorilor si procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Intrucat procesul de modificare legislativa este de lunga durata si impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistratilor in functii de conducere si functii de executie”, se arata in proiectul privind principalele obiective care vor fi urmarite de Luminita Palade in calitate de vicepresedinte al CSM.
Luminita Palade apreciaza ca apararea independentei si reputatiei profesionale a magistratilor constituie un reper fundamental al activitatii CSM, iar consolidarea Inspectiei Judiciare este apreciata ca fiind “o prioritate zero” a CSM.
“Inspectia Judiciara trebuie sprijinita in ocuparea, in conditii de transparenta si egalitate de sanse, a posturilor de inspector vacante. (…) Independenta Inspectiei Judiciare este dublata, in egala masura, de responsabilitate, astfel incat derapajele si vulnerabilitatile sistemului judiciar sa fie indreptate cu buna credinta si eficient”, mentioneaza Palade.
Printre prioritati se mai numara intarirea integritatii sistemului judiciar, calitatea si transparenta actului de justitie, o politica de resurse umane corelata cu incarcatura de dosare pe parchete si instante de judecata si stabilizarea personalului acestora.
Referitor la independenta sistemului judiciar, in document se arata ca ultimul raport MCV a invitat Romania “sa efectueze o evaluare globala a procedurilor de numire in functii de conducere in cadrul magistraturii, astfel incat pana in luna decembrie 2015 sa existe in acest sens proceduri clare si detaliate, bazate pe modelul procedurilor utilizate pentru numirea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie”.
CSM are in componenta 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept — ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.
Consiliul este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, care fac parte din sectii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reinnoit.
Presedintele si vicepresedintele CSM sunt desemnati dintre cei 14 membri alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. (Vlad Enciu)
UPDATE! Cei doi magistrati au fost alesi in fruntea CSM, dupa o sedinta de alegeri cu scantei!
