Saptamana trecuta, leul a avut o evolutie apreciativa fata de principalele valute, la care au contribuit atat factori locali cat si externi.
„Foamea” mare de lei a Trezoreriei, care s-a imprumutat, miercurea trecuta, cu 1,3 miliarde lei pentru a acoperi cheltuielile populiste ale guvernului si datoriile mai vechi, au stimulat intrarile de capitaluri straine interesate sa obtina randamente cat mai mari.
Pe de alta parte, companiile au vandut valuta pentru a-si achita taxele si impozitele la bugetul de stat.
Pe plan extern, s-a mentinut apetitul pentru risc, investitorii mizand pe incetinirea ritmului de crestere a ratei de referinte de catre Rezerva Federala americana, ceea ce reduce cererea de dolari.
Cursul euro a scazut de la 4,9198 lei, la inceputul saptamanii, la minimul ultimelor trei luni de 4,8858 lei. Vineri, cursul a crescut la 4,8922 lei, intr-o sedinta in care tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,874 – 4,899 lei, cu inchiderea la 4,898 lei.
De la inceputul anului media monedei unice a pierdut circa 1,3%.
Comisia Nationala de Prognoza a prezentat, joi, Prognoza sa de Iarna, care anticipeaza pentru 2023 un curs mediu al euro de 4,94 lei. In schimb, sondajul realizat in decembrie de CFA Romania in randul membrilor sai si publicat tot joi, prognozeaza o evolutie depreciativa pentru cursul euro/leu. Valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0080 lei/euro, iar pentru cel de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0636 lei/euro.
Indicii ROBOR au avut o evolutie descendenta, in ton cu mentinerea lichiditatii din piata la un nivel optim, dupa ce BNR a renuntat la controlul ferm a acesteia. Un alt factor este reprezentat de evidentierea unei tendinte de scadere a preturilor, reflectata si de CNP care indica o inflatie de 8% pentru sfarsitul anului si o medie anuala de 10,8%.
La sfarsitul saptamanii, indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a coborat de la 7,25% la minimul ultimei jumatati de an de 7,23%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 7,54%, valoare care nu a mai fost atinsa din 21 iulie 2022, iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a scazut de la 7,90 la 7,89%.
Saptamana aceasta se vor desfasura sedintele de politica monetara ale Fed, de la care analistii asteapta o majorare cu 0,25% a ratei de referinta, respectiv a BCE, care ar urma sa aduca o crestere a dobanzii de jumatate de punct procentual.
Aceste perspective au facut ca euro sa se aprecieze, joi, la 1,0929 dolari, minimul ultimelor noua luni, pentru ca a doua zi marcarile de profit sa coboare cotatiile la 1,0838 – 1,09 dolari. Cursul monedei americane a scazut de la 4,5132 la 4,4803 lei si a a fost stabilit, vineri, la 4,4928 lei.
Francul elvetian s-a mentinut la paritatea cu euro, iar media lui a fluctuat intre 4,8787 si 4,9102 lei. In cazul lirei sterline, dupa o scadere a 5,5473 lei, saptamana s-a incheiat cu un curs de 5,5612 lei.
Uncia a incheiat perioada la 1.920 – 1.934 dolari ceea ce a facut ca pretul gramului de aur sa scada la 278,5647 lei.
Bitcoin a urcat, miercuri, la aproape 23.800 dolari si fluctua duminica dimineata intre 22.985 si 23.563 dolari, in timp ce ether se misca in culoarul 1.569 – 1.620 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 23 – 27 ianuarie
