Modul exotic in care se lucreaza la modernizarea Parcului Padurice din Timisoara, operatiune citadina care ne costa peste un milion de euro, sporeste numarul investitiilor ciudate finantate cu generozitate de la bugetul local.
Dupa achizitionarea unor bucati de stanca din Grecia, cu aproape 500.000 de euro, pentru amenajarea Parcului “Stonehenge” de la Uzina de Apa, dupa plata a 5.600 de euro pe o duzina de palmieri, care au fost plantati pe bulevardul I.C. Bratianu, dupa amenajarea unei piste de biciclete cu o latime de doar 35 de centimetri, pentru care s-a scos de la bugetul orasului suma de 170.000 de euro, suita de lucrari excentrice a fost completata de trasarea aleilor din Parcul Padurice prin trunchiurile de copaci.
Cetatenii din zona cartierului Soarelui, unde locuieste si edilul orasului, Nicolae Robu, sunt socati de modul in care-si fac treaba peisagistii de la firma “Lovrintim”, care par decisi sa transforme parcul intr-o pepiniera de puieti, in conditiile in care acolo vor planta nu mai putin de 1.947 de arbusti.
“Se pare ca acest copac le statea in cale celor care <modernizeaza> sau, mai degraba, distrug Parcul Padurice. Era suficient sa renoveze vechile alei, era si mai ieftin de intretinut. Oricum, se lucreaza destul de incet. Puteau sa faca aleea cu doi metri mai incolo si sa salveze copacul. Pana la urma o sa-l taie si pe asta cum or facut cu arborii vechi de zeci de ani din Piata Libertatii. Primarul motiva ca acolo vor avea loc manifestari artistice. Credeti ca vom vedea o piesa de Shakespeare si in parc?”, se intreaba retoric Cristian Mirea, locuitor din cartierul Soarelui, cititorul care ne-a si trimis instantaneele surprinse in parc.
Revenind la firma care se ocupa de modernizarea Parcului Padurice, trebuie sa spunem ca aceasta face parte din portofoliil de firme al omului de casa al Primariei Timisoara, Sorin Ioan Doda, care, prin SC Drufec SRL, a castigat licitatii pentru lucrari de zeci de milioane de euro in orasul de pe Bega. Sustinut aproape pe fata de fostul sef al Directiri de Mediu, Vasile Ciupa, dar si de fostul viceprimar al orasului, Adrian Orza, Ioan Sorin Doda a devenit abonat la castigarea tuturor licitatiilor care aveau ca obiect modernizarea urbana si peisagistica a Timisoarei, pornind de la amenajarea spatiilor de joaca pentru copii in toate cartierele orasului, pana la refacerea din temelii si radacini a Parcului Copiilor, lucrare de peste 2 milioane de euro a carei deviz a tot fost suplimentat cu bani de la buget, ultima oara cu aproape 300.000 de euro.
In ciuda acestor sume colosale incasate de la bugetul local, SC Drufec SRL a intrat in insolventa, in 2013, cu datorii de peste 3 milioane de lei. Printre cei 25 de creditori ramasi cu buzele umflate se numara BRD, cu 1,078 milioane de lei, Finantele Publice, cu 92.453 de lei, Retim, cu 161.068 lei, Universitatea Politehnica, cu 13.912, Coface Romania, cu 21.828 de lei, salariatii firmei, cu 14.120 lei, dar chiar si patronul societatii, Sorin Ioan Doda, care si-a imprumutat firma cu nu mai putin de 283.000 de lei.
Managementul defectuos, dar si datoriile de milioane de lei, unele chiar la regii ale Primariei Timisoara, nu i-a impiedicat pe edilii orasului sa aiba incredere, in continuare, in profesionalismul afaceristului Ioan Doda si sa-l declare castigator al lucrarii Parcul Padurice. In conditiile in care bilanturile contabile pe 2014 inca nu sunt vizibile pe site-ul Ministerului Finantelor, putem aprecia ca ciudata acceptarea SC Lovrintim SRL la licitatie, in conditiile in care, in 2013, a raportat o cifra de afaceri de 87.401 lei, pierderi de 205.273 de lei si datorii de 262.854 de lei. Asadar, cu datorii de trei ori mai mari decat cifra de afaceri, cu doar sase angajati, Lovrintim si-a revenit ca prin minune in 2014, iar Primaria i-a incredintat un contract de 4.599.000 lei, fara TVA. Si asta, intr-o perioada in care procurorii DNA misuna frecvent prin Primarie…
Conform datelor de la Oficiul Registrului Comertului Timis, valoarea capitalului subscris la SC Lovrintim SRL Timisoara este de 1.020 lei, din care 1.000 de lei subscrisu de Doda Ioan Sorin si 20 de lei de asociatul sau Szilveszter Tiberiu. Din categoria misterelor acestei firme face parte si faptul ca CUI-ul dateaza din 30.11.1992, insa certificatul de inregistrare este a fost emis pe data de 25.11.2014.
In conditiile in care aceasta firma cu sediul in Timisoara, Calea Bogdanestilor, are un capital subscris de doar 2.000 de lei, iar in 2013 avea datorii si pierderi de peste 100.000 de euro, se pune intrebarea – ce garantii putea sa ofere pentru a castiga o licitatie electronica de peste un milion de euro? “Primarul Nicolae Robu nu a fost de acord cu aceasta firma, insa comisia de licitatie a declarat-o castigatoare in ciuda acestei opozitii. Intr-adevar, intre sefa de la Buget, din Primarie, si patronul de la Drufec si Lovrintim a existat o anumita relatie, dar aceasta a incetat de mai mult timp”, ne-a dezvaluit o sursa din Primaria Timisoara. In ciuda eforturilor noastre, nu am reusit sa afla si opinia lui Ioan Sorin Doda despre aceasta afacere… (G.I.)
Doda a fost preluat de Robu, este foarte evident! Nu poti sa dai un milion de euro la o firma cu afaceri de 20.000 de euro! Sa vina DNA-ul
oare de ce parchetul nu se autosesizeaza?
Doamna Sandu Andrei Mariana angajata a primariei Timisoara serviciul Buget ,sotul Sandu Andrei Remus patron al firmei SC Lovritim SRL cistiga licitatia cu primaria tm pentru reabilitarea parcului de pe str. Lidia Calea Girocului in valoare de 4,5 milioane Ron .
3. April um 15:04 · Gefällt mira
daca va uitati pe datele de la Registrul Comertului scoase de ziarist, patronii firmei Lovrintim sunt cu totul alti domni! doar daca acestia nu sunt de fatada
In orasul nostru daca se construieste sau modernizeaza ceva e o problema daca nu, spunem ca conducerea orasului este asa sau asa si incepem sa comentam ca se fura bani si platim impozite si taxe degeaba.Au gasit “samanta” de scandal pentru un singur pom cand se planteaza atatia.Astia suntem nu stim sa apreciem si sa ne bucuram de nimic.Inteligent locuitorul din cartierul in care in ultimii ani s-au facut atatea care nu intelege ca reamenajarea presupune un proiect mare care nu poate fi schimbat din cauza unui singur pom.
E ciudat cum o firma care nu are experienta similara in realizarea de piste de skate board poate castiga un asemenea contract.