Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii atrage atentia, prin intermediul unei scrisori deschise publicate pe site-ul CSM, ca Manfred Weber, Guy Verhofstadt si Antonio Tajiani, trei dintre cei mai importanti lideri europeni ai momentului, ar pune presiune pe judecatorul national investit cu solutionarea dosarului in care Laura Codruta Kovesi a contestat masura controlului judiciar.
O ingerinta, spun semnatarii, cu consecinta subminarii justitiei infaptuita prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante.
Reproducem integral acest document aproape istoric:
“Scrisoare deschisa pentru apararea independentei justitiei fata de presiunile politice exercitate asupra judecatorului national investit cu o procedura judiciara in cazul doamnei Laura Codruta Kovesi
Avand in vedere ca in ultimele zile s-au intensificat declaratiile si actiunile publice ale unor oameni politici de la nivelul Parlamentului European, cu referire expresa la procedurile judiciare in care este implicata doamna Laura Codruta Kovesi, declaratii care au potential de imixtiune in procedurile cu care sunt investiti magistrati din Romania, separat de sustinerea politica pentru numirea sa in functia de Procuror sef al Parchetului European, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in temeiul art. 126 alin. (1) si 133 alin. (1) din Constitutie si a prevederilor Legii nr. 317/2004 republicata cu modificarile si completarile ulterioare adopta prezenta pozitie publica:
Principiile fundamentale ale Uniunii Europene, stabilite prin tratate impun respectarea fundamentelor Uniunii si a competentelor autoritatilor statelor membre si institutiilor europene. Cooperarea loiala intre palierele decizionale trebuie sa se fondeze pe respectarea stricta a competentelor si urmarirea valorilor definite de dreptul primar al Uniunii si de constitutiile statelor membre.
Tratatul Uniunii Europene stabileste in art. 2 ca statul de drept si justitia independenta fac parte din patrimoniul de valori comune care trebuie respectate de toti oficialii si institutiile europene si trebuie garantate si asigurate la nivelul tuturor statelor membre. De asemenea, este stabilit ca in materie de organizare judiciara competenta apartine statelor in baza principiului autonomiei de decizie si trebuie sa fie respectate standardele unei justitii independente, atat functional, cat si personal pentru magistrati.
Constitutia Romaniei stabileste, cu relevanta in prezenta situatie, in art. 124-126, 131 alin. (1) si 132 alin. (2) cadrul organizarii judiciare, in conditii de independenta, impartialitate, legalitate si responsabilitate, iar, in art. 133, stabileste atributia exclusiva a Consiliului Superior al Magistraturii de a garanta independenta justitiei, competenta exercitata conform atributiilor trasate de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Standardele internationale (cum ar fi, dar fara a se limita la, cele ale Comisiei pentru Democratie prin Drept – Comisia de la Venetia sau ale Retelei Europene a Consiliilor Judiciare) definesc conceptul de independenta functionala si personala a justitiei si magistratilor, iar jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale a Romaniei defineste in concret aplicarea acestor standarde modelului de organizare judiciara din Romania.
Aceste standarde impun ca in activitatea judiciara, autoritatile judiciare si judecatorii sa nu poata fi supusi niciunui fel de presiune directa sau indirecta, publica sau nepublica, raportat la cauzele cu care sunt sesizati si pe care le au in solutionare in diferite etape procesuale. Reiese ca aceasta este o garantie generala cu obligatie corelativa a oricaror persoane cu diferite puteri de decizie sau institutii, indiferent cine sunt acestea, de a nu actiona in sensul crearii unor presiuni asupra institutiilor judiciare sau magistratilor relativ la cauze concrete.
In concluzie, declaratiile si actiunile unor oficiali europeni, in mod nedisimulat si in afara atributiilor lor statutare, au afectat independenta justitiei din Romania in ceea ce priveste o procedura judiciara aflata in curs de solutionare la Sectia Penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie privind pe doamna Laura Codruta Kovesi.
Declaratia domnului Manfred Weber presedinte al grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European
Eurodeputatul si presedintele grupului politic mentionat a solicitat direct si fara echivoc ca procedurile judiciare de instrumentare a cauzei la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si masurile luate privind pe doamna Laura Codruta Kovesi sa inceteze de indata. In acest sens prezentam declaratia integrala publicata pe Tweeter in data de 29.03.2019 in original in limba engleza si traducerea in limba romana:
“If the legal proceedings against Ms Kövesi are not undone, we will ask for a debate in the next plenary session of the European Parliament. We also urgently call on the @PES_PSE and @ALDEParty to speak out against their sister parties in the Romanian government”
“Daca procedurile legale impotriva dnei Kovesi nu vor fi revocate/reconsiderate vom cere o dezbatere in urmatoarea sesiune plenara a Parlamentului European. Facem, de asemenea, apel la @PES_PSE si @ALDEParty sa ia pozitie publica impotriva partidelor surori din Guvernul Romaniei.”
Astfel, in conditiile in care doamna Laura Codruta Kovesi a depus contestatie la Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva masurii adoptate de procurorul de caz, deci in conditiile in care judecatorul de drepturi si libertati era sesizat, solicitarea oficialului european de revocare, de indata, a masurilor luate sub amenintarea organizarii unei dezbateri privind sistemul de justitie din Romania in Plenul Parlamentului European, reprezinta fara echivoc un element de presiune asupra judecatorului national.
Raportat la principiile statului de drept si separatiei intre puteri, gestul omului politic de ordin imperativ reprezinta o incalcare a valorilor statuate in art. 2 din Tratat raportat la independenta justitiei din Romania.
Declaratia domnului Guy Verhofstadt presedinte al grupului ALDE din Parlamentul European 
“The ongoing Rule of Law backsliding in #Romania cannot be tolerated and the EU should stand up for anti-corruption fighter Laura Codruta Kovesi, who is now abusively under judicial control on a politically instrumented file and banned to leave the country.”
“Actuala directie a statului de drept in #Romania nu poate fi tolerata si UE ar trebui sa ia pozitie in favoarea luptatoarei impotriva coruptiei Laura Codruta Kovesi, care se afla acum abuziv sub control judiciar intr-un dosar instrumentat politic si ii este interzisa parasirea tarii”
Desi in spatiul public acuzatiile cu privire la aspectele ce formeaza acum obiectul unor proceduri judiciare erau prezentate cu mult inainte de depunerea candidaturii doamnei Kovesi, autoritatilor romane li se solicita sa ia masuri pentru ca orice procedura judiciara sa fie sistata avand in vedere procedurile administrative la nivelul Uniunii.
Sub acest aspect trebuie mentionat faptul ca este inadmisibil sa se considere ca autoritatile nationale din cadrul puterii executive sau legislative pot dispune asupra activitatilor ce sunt in competenta instantelor nationale de control asupra legalitatii masurilor procesuale luate de procuror. De asemenea, este de neconceput in baza principiilor statului de drept si al independentei justitiei ca instantele nationale sa isi desfasoare activitatile raportat la alte criterii decat legea sau sa isi conditioneze exercitarea atributiilor de activitatea altor autoritati politice de la nivelul statului membru sau al Uniunii.
Solutionarea cauzelor cu care magistratii sunt investiti se realizeaza independent de calendarul politic, agenda si activitatea altor institutii, asa cum in mod constant s-a retinut in numeroase hotarari ale CSM.
Raportat la acest aspect solicitarea liderului politic ca procedurile judiciare sa fie inghetate pana se solutioneaza procedurile politice de numire a Procurorului European reprezinta un demers de natura a afecta independenta instantelor nationale. In acest context, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii apreciaza ca o asemenea conduita reprezinta o modalitate de afectare a independentei justitiei din Romania.
Decizia domnului Tajani Presedintele Parlamentul European de punere pe ordinea de zi a Conferintei Liderilor Politici a discutarii unui caz aflat in procedura judiciara
Luni, 01.04.2019, domnul Antonio Tajani a transmis convocator pentru sedinta Conferintei presedintilor (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) ce urma sa aiba loc pe data de 3 aprilie 2019 in vederea discutarii situatiei judiciare a doamnei Laura Codruta Kovesi. La aceeasi data, de 3 aprilie 2019, se desfasoara si procedura de contestare a masurii preventive in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie in cazul doamnei Kovesi.
Initiativa de discutare a acestui aspect in forul de conducere al Parlamentului European, for eminamente politic, care are si competenta de a stabili subiectele de dezbatere privind situatii din statele membre, mai ales dupa declaratia domnului Manfred Weber, arata o presiune concertata privind cauze aflate in investigare si decizii ce sunt asteptate de la judecatorul national.
Ulterior sedintei care a avut loc in data de 3 aprilie 2019, desi domnul Antonio Tajani s-a referit la principiul neingerintei, domnia sa a mentionat ca va transmite o scrisoare in care sa arate ingrijorarea cu privire la masurile judiciare. Este in afara principiului independentei justitiei sa primeasca scrisori de la autoritati politice sau sa primeasca indicatii de la autoritatile nationale in situatia in care scrisoarea convenita in Conferinta presedintilor (comitetul liderilor politici din Parlamentul European) este destinata Guvernului statului membru. Scrisoarea mentionata a fost anuntata la ora la care judecatorul national se afla in derularea procedurii judiciare.
Conchizand, Presedintele Tajani a mentionat ca doreste sa discute masura controlului judiciar al doamnei Kovesi raportat la alte proceduri administrative din Parlamentul European exact pe data de 03.04.2019, in Conferinta Presedintilor, domnul Manfred Weber a cerut dezbatere in Plenul Parlamentului daca investigatiile privind-o pe doamna Kovesi nu sunt oprite, iar domnul Guy Verhofstadt a considerat ca autoritatile judiciare din Romania deruleaza o ancheta politica abuziva, desi cenzura acestui fapt este de competenta exclusiva a judecatorului national.
In masura in care se afirma public ca este o ancheta asupra careia autoritatile trebuie sa intervina se pun in discutie chiar principiile functionarii independente a justitiei si al separatiei puterilor in stat de catre inalti demnitari europeni.
Asadar, discutarea unor situatii judiciare de catre una dintre structurile de conducere ale Parlamentului European, care nu are niciun fel de competenta conform Tratatului pe aceste chestiuni, anuntata public pentru aceeasi data la care un judecator dintr-un stat membru este investit sa dea o solutie judiciara, reprezinta in mod evident un element de presiune asupra instantelor nationale.
Atunci cand ingerinta este referitoare la un caz concret si cand aceasta vine de la o persoana care detine functii de raspundere politica nationala sau europeana, reprezinta o incalcare a independentei justitiei si nu se poate circumscrie dreptului la opinie sau analizei generale de sistem.
In privinta afectarii independentei justitiei, in practica C.S.M., dar si in documentele care cuprind standardele internationale in materie, s-a aratat ca nu este necesar a se demonstra daca actiunea de presiune a avut sau nu un rezultat concret, pentru ca aceasta sa fie incadrata ca afectare a independentei justitiei.
Astfel, analizand solutiile Consiliului Superior al Magistraturii din Romania privind interpretarea situatiilor generatoare de presiuni asupra institutiilor judiciare si a magistratilor, avand consecinta subminarii independentei justitiei in ansamblul sau, asa cum este definita de art. 126 alin. (1) din Constitutie, modul in care CSM a interpretat si sanctionat declaratii si actiuni ale oamenilor politici sau institutiilor din sfera celorlalte puteri, se impune constatarea faptului ca situatiile semnalate sunt cu mult mai severe din perspectiva functiilor celor care le-au generat si prin impactul acestora asupra societatii romanesti.
Conform competentelor stabilite de tratatele Uniunii Europene, independenta justitiei se garanteaza conform mecanismelor constitutionale din statele membre, iar in cazul de fata, fiind creata presiune nelegitima pe judecatori si institutii judiciare din Romania, in baza art. 133 din Constitutie, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii urmeaza sa faca aplicarea prevederilor legale privind apararea independentei justitiei.
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii analizeaza cu impartialitate si obiectivitate conduita oamenilor politici raportata la independenta justitiei, indiferent de nivelul lor de reprezentare national sau european, pentru ca numai prin actiune impartiala, obiectiva si neselectiva se pot promova deplin valorile europene ale independentei justitiei si domniei legii, prin identificarea derapajelor si corectarea lor.
Fata de cele de mai sus, Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii constanta ca, prin declaratiile si prin actiunile lor, domnii Manfred Weber, Guy Verhofstadt si Antonio Tajiani au procedat de natura a pune presiune pe judecatorul national investit cu solutionarea cauzei, ingerinte cu consecinta subminarii independentei justitiei, infaptuita prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante”. (I.P.)
Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii
