Publicarea articolului in care dezvaluiam ca ancheta procurorilor DNA in cazul jafului de sute de milioane de euro de la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor s-ar extinde si catre Timisoara l-a enervat de-a binelea pe fostul subsecretar de stat Ionut Nasleu, demis din functia de vicepresedinte al ANPR in iulie 2013, la putin timp dupa ce Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor a decis sa-i acorde aproape 300 milioane de lei unui nepot de-al lui Gigi Becali.
Culmea, in aceasi sedinta, din 27 iunie 2013, aceeasi comisie din care facea parte Ionut Nasleu i-a mai acordat 44,1 milioane de lei si avocatului Radu Pricopie, ginerele presedintelui Traian Basescu, pentru un teren din comuna Stefanesti castigat in instanta prin fals si inselaciune, infractiuni pentru care, in prezent, sotul Ioanei Basescu face obiectul unei anchete a DNA. Curata coincidenta!
Revenind la supararea omului politic Ionut Nasleu, trebuie sa spunem ca am amanat cateva zile publicarea unui drept la replica, pentru a incerca sa obtinem opinia unora dintre ceilalti 11 membri ai comisiei care au votat pentru milioanele nepotului lui Becali si a ginerelui lui Basescu.
In timp ce judecatorul Florin Motiu, de la Curtea de Apel Timisoara, a refuzat constant sa stea de vorba cu noi pe tema despagubirilor totale 432,7 milioane de lei, in 38 de dosare, votate de comisie in 27 iunie 2013, alti membri ai comisiei din Bucuresti au fost si mai greu de abordat. In graba de a anunta iminenta unui nou proces cu presa, Ionut Nasleu n-a mai avut rabdare si s-a plans in paginile unui blog al lumii interlope ca nu are nici o vina, ca ANPR a pus in aplicare o sentinta judecatoreasca, ca va intenta un proces. Nu ne intereseaza cat a costat aceasta “distractie”, mai cu seama ca punctul de vedere al politicianului urma sa apara si in ImpactPress. Pe gratis!
Surprinsi de insistenta cu care fostul ofiter SRI a dorit un drept la replica rapid si pe oriunde, chiar si pe un blog cu nume de ansamblu folcloric, am decis sa aprofundam tema despagubirii de 65 milioane de euro acordate de ANPR nepotului lui Gigi Becali, in aceeasi sedinta in care ginerele presedintelui Traian Basescu – cercetat acum pentru fals si inselaciune in dosarul luat de bun de specialistii din ANPR – a “incasat” 10 milioane de euro.
“Nu am fost chemat nicio secunda la DNA pentru a da vreun fel de explicatii in legatura cu emiterea titlului de despagubire in valoare de aproape 300 de milioane pe numele lui Vasile Geambazi, nepotul lui Gigi Becali. De un an tot aud si eu pe la colturi acest lucru si uite ca nu s-a intamplat! Noi nu am facut decat sa punem in aplicare o hotarare definitiva si irevocabila, pe suma, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In cazul acestei despagubiri s-a respectat articolul 41 din Legea 165/2013, care spune ca plata sumelor de bani in cazul sentintelor definitive si irevocabile se face in termen de 5 ani. S-a votat in unanimitate, toti cei 11 membri ai comisiei fiind de acord cu aceasta despagubire. Iar din aceasta comisie au facut parte si doi judecatori cu experienta, Florin Motiu si Ovidiu Putura. Este regretabil faptul ca numele meu a fost asociat cu cel al Crinutei Dumitrean, fosta presedinta a ANPR, pe care nu am cunoscut-o niciodata! De asemenea, nu-l cunosc pe Vasile Geambazi, nu cunosc niciun membru al familiei Becali, deci nu se poate spune ca am influentat votul colegilor in favoarea acestuia. Plecarea mea din ANRP nu a fost cauzata in vreun fel de titlul de despagubire a lui Geambazi, ci unor probleme de ordin politic, despre care nu vreau sa discut acum”, ne-a declarat Ionut Nasleu, reamintindu-ne ca a fost ofiter SRI. “Am respectat legea oriunde mi-am desfasurat activitatea! Nu uita ca am fost ofiter de informatii, deci este putin probabil sa fiu atras in jocuri murdare!”, a mai precizat Nasleu.
Pe masa membrilor Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor din data de 27 iunie 2013 au stat nu mai putin de 38 de dosare, printre care si cele a lui Vasile Geambazi si Radu Pricopie. Aceasta era cea de-a doua sedinta a comisiei, dupa o lunga perioada in care nu s-au acordat despagubiri, rastimp in care a aparut si Legea 165/2013. Asadar, daca in prima sedinta, cea din 20 iunie 2013, s-au emis titluri de despagubire in valoare de doar 58,5 milioane de lei, in cea din 27 iunie s-a dat marea lovitura – 432,7 milioane de lei, pentru ca in cea de-a treia sedinta, cea din 3 iulie 2013, specialistii despagubirilor sa ridice mana doar pentru 966.058 de lei. In sapte dosare!
Surpriza vine, insa, de la sedinta din data de 11 iulie 2013, adica a V-a sedinta de la reluarea platilor de catre ANPR, cand decizia de compensare nu s-a mai facut in lei, in milioane de lei, ci in puncte! In cele cinci dosare, membrii comisiei au votat despagubiri in valoare de 12.878.450 de puncte!
Asadar, in conditiile in care Legea 165/2013, care stabileste despagubirea pe puncte, intrase in vigoare din data de 17 mai 2013, de ce in primele patru sedinte ale Comisiei din iunie 2013 s-au acordat despagubiri in lei, iar transformarea valorii despagubirilor in puncte s-a facut doar din cea de-a cincea sedinta? Se poate invoca criteriul vechimii, dar, daca in prima sedinta cand s-au acordat puncte au fost luate in discutie cinci dosare, trei din 2012 si doua din 2013, trebuie sa spunem ca Decizia 239 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie din dosarul de 65 de milioane de euro a lui Vasile Geambazi poarta data 18.01.2013. Dar sa vedem ce zic avocatii, in cazul despagubirilor si afacerilor de miliarde de euro derulate sub umbrela ANRP.
“Clientii mei mi-au spus de nenumaratele neregului care au loc la ANRP. Inclin sa cred ca toti cei de acolo sunt corupti si ca s-a format o adevarata retea: cei care cumpara dosare de despagubire au legaturi stranse cu functionari din cadrul ANRP care ii ajuta pe cumparatori sa intre in fata cu dosarele. Mai mult, dupa ce aceste dosare sunt cumparate la preturi de nimic de la proprietarii de buna-credinta, are loc o noua evaluare, de obicei peste pretul pietei, avand in vedere ca comisionul platit catre functionarii ANRP este o cota procentuala din valoarea dosarului”, spunea avocatul Iulian Lepa din Bucuresti intr-un interviu acordat unui ziar central.
“In niciun an de la prima sentinta din dosarul celor 65 de milioane de euro, pronuntata in mai 2012 de Curtea de Apel Bucuresti, ANRP a si emis titlul de despagubire! O graba care nu apare si in cazul altor mii si mii de cereri de despagubire! Sa intelegem ca statul plateste despagubiri incepand cu sumele de sute de milioane de lei si terminand cu cele de cateva mii de lei? Va spun eu despre ce e vorba: acolo sunt retele de afacerisit, judecatori si membrii ai comisiei care se acopera unul pe celalalt! E o chestiune de sistem! Din aceasta cauza intra la plata dosarele cu milioane de euro, in dauna celor cu sume derizorii! Am inteles ca si fosta presedinta a Curtii de Apel, Lidia Barac a facut parte din acea comisie, dupa plecarea Alinei Bica”, ne-a declarat avocata Carmen Obarsanu.
De asemenea, penalistul Florin Kovacs este de parere ca ANRP putea sa tergiverseze emiterea titlului de despagubire de 65 milioane de euro.
“Judecatoria Sectorului 3 a dat castig de cauza, in data de 19 mai 2014, Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor si a dispus anularea unei executari silite asupra bugetului institutiei, in cuantum de 9 milioane lei. Deci, se poate! Aceste despagubiri uriase, emise in baza legii vechi, puteau fi amanate, iar eventuala executare silita si fie contestata! Dupa cum am citit, ANRP are popriri pe conturi si contestari la executari silite in aproape 2.000 de dosare”, a precizat Florin Kovacs, mirat de graba dovedita de ANRP in despagubirea nepotului lui Gigi Becali si a ginerelui lui Traian Basescu.
Sa mai spunem ca membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor, care au votat in unanimitate emiterea titlurilor de despagubire in valoare de peste 75 de milioane de euro in favoarea celor doi au fost George Baesu, presedinte ANRP, Florin Aurel Motiu, secretar de stat, Ministerul Justitiei, Ovidiu Pitura, secretar de stat, Ministerul Justitiei, Bogdan Tohaneanu, secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne; Eniko Katalin Lacziko, secretar de stat, Departamentul pentru Relatii Interetnice, Dan Lucian Stefan Mogos, presedinte al Agentiei Domeniilor Statului, Catalin Dumitru, Ioan Nasleu, Alexandru Niculae, vicepresedinti ai ANRP, Daniel Ionescu, secretar general, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Bianca Marinela Lacatusu, consilier juridic in cadrul Cancelariei primului-ministru.
GHEORGHE ILAS
Gigi Ilas fii baiat corect si reda exact ce am spus Nu adauga nume si pareri ale tale daca redai intre ghilimele parerea mea!
Lidia Barac a facut parte din Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor in perioada 2010 – 2012! A fost data afara in 2012, cand a venit Florin Motiu
Ionut se incoarda aiurea! El traieste cu senzatia ca Marius Cristescu il tot scoate din belele
lidia barac nu a fost membru in CCSD ! Si-a dat demisia din fct de secretar de stat ,nu a fost demisa ! Vezi documentele relevante ,respectiv componenta Comisiei in perioada cu pricina si decizia premierului care a luat act de demisie !!!!!
Exista documente stimata doamna avocat din care putea-i verifica daca L Barac a fost membra in CCSD ! Ca sa vorbesti cu probe,cum ii sta bine unui avocat! LB nu a facut parte din CCSD !
fals !
fals ce spun Bica si Obarsan