Fabrica de tractoare IRUM Reghin a aniversat, in urma cu doua zile, 65 de ani de la infiintare, prilej cu care s-a anuntat oficial ca, la inceputul lunii noiembrie, in cadrul Targului international Indagra, la Bucuresti, va fi lansat primul tractor agricol 100% romanesc, un proiect special gandit pentru Anul Centenarului.
Aceasta premiera are loc la 15 ani dupa ce productia de tractoare romanesti a fost oprita si a devenit posibila datorita curajului investitional manifestat de omul care a salvat productia de tractoare din Romania: Mircea Oltean, care este azi CEO-ul IRUM.
IRUM Reghin a fost fondata in anul 1953, cu scopul de a produce, intretine si repara utilaje si mecanisme agricole si forestiere. Din 1969, IRUM a inceput sa produca si tractoare forestiere si a devenit rapid unul dintre cei mai buni producatori de astfel de utilaje din aceasta parte a Europei.
Anii grei ai tranzitiei de dupa caderea comunismului au afectat si IRUM Reghin, fabrica a carei productie a scazut treptat, pentru ca managementul de atunci nu a reusit sa se adapteze la economia de piata. Exista perspectiva ca IRUM sa se inchida si muncitorii sa fie aruncati in somaj, asa cum se intamplase si in cazul altor sute de intreprinderi fondate in perioada comunista. Insa fabrica de tractoare din Reghin a fost salvata de unul dintre fostii ei angajati: Mircea Oltean, care este azi CEO-ul IRUM.
El este originar din satul Jabenita, aflat la sase kilometri departare de Reghin. Mircea Oltean a facut facultatea la Brasov, iar in 1985, la absolvirea studiilor universitare, a fost repartizat la Gheorgheni. Dupa perioada de stagiatura, care era obligatorie in perioada comunista, Mircea Oltean parea decis sa ramana in Gheorgheni, unde devenise inginer-sef al unei fabrici locale. Insa sotia sa, Violeta, i-a cerut sa se intoarca la Reghin.
O sansa pentru a cunoaste piata
”Am fost transferat la IRUM, insa pe postul de sef serviciu Aprovizionare. La inceput, mi-a fost teama ca ma voi descalifica din punct de vedere profesional. Insa a fost o sansa, pentru ca astfel am avut ocazia sa cunosc foarte bine zona comerciala a unei firme, asa cum era ea atunci”, spune Mircea Oltean.
Anii in care Mircea Oltean a inceput sa lucreze in domeniul aprovizionarii erau cei mai grei pentru economia romaneasca. Intregul sistem economic comunist se destrama, iar economia capitalista care se infiripa suferea din multiple cauze, inclusiv ca urmare a consecintelor inflatiei galopante.
Insa Mircea Oltean a stiut sa transforme aceasta problema intr-o oportunitate. ”Erau acele depozite comuniste care nu isi actualizau preturile. De exemplu, un semering avea pretul la raft de un leu, pe cand deja in piata valora 1.000 de lei. Luam la rand aceste depozite si cumparam tot ceea ce ne putea fi de folos. Imi amintesc ca de la Comat Piatra Neamt am cumparat un TIR plin cu astfel de maruntisuri, iar marfa a costat, poate, mai putin decat combustibilul consumat”, isi aminteste Mircea Oltean.
Tanarul inginer de atunci a avut sansa sa invete ce inseamna spiritul antreprenorial si de acasa. Tatal sau nu a lucrat niciodata intr-o fabrica de stat in perioada comunista si a obtinut autorizarea de a munci acasa, unde avea un mic atelier de tamplarie unde producea ferestre si usi. Mircea Oltean a invatat in acest atelier ca trebuie sa munceasca din greu daca vrea sa aiba bani. De la IRUM pleca la ora 15, ajungea acasa la ora 15.30, iar de la ora 16 incepea sa munceasca in atelierul tatalui sau. Muncea pana pe la 21 – 22, apoi la ora 4 se trezea pentru a pleca la fabrica. ”In atelier aveam sansa sa imi rotunjesc veniturile”, spune Mircea Oltean.
Tot in acei ani, niste prieteni sasi, emigrati in Germania, i-au invitat pe membrii familiei Oltean in Occident. Au stat cateva zile la Nurnberg, apoi si-au gasit de lucru langa Frankfurt. Munceau intr-o vie, insa marele castig al acelor ani nu a fost reprezentat de bani, ci de intelegerea modului in care functioneaza economia capitalista. Familia Oltean s-a intors acasa dupa o luna, iar apoi, inca patru ani, Mircea si Violeta Oltean, impreuna cu fiul lor, Andrei, s-au intors in fiecare toamna pentru a munci in Germania. ”Cand am mers prima oara, Andrei avea cinci ani. De atunci ne spunea ca vrea sa se faca tractorist cand va fi mare, acum facem tractoare”, isi aminteste cu amuzament Mircea Oltean.
Curaj probat in anii cei mai grei ai tranzitiei
In Reghin, in 1993, el si sotia sa au creat o firma, pe care au numit-o MAVIPROD Denumirea este inspirata de initialele numelor lor M-Mircea, A-Andrei si Vi-Violeta. Firma vindea piese si devenea tot mai profitabila.
In anul 1996, pentru ca IRUM mergea tot mai prost, amandoi sotii Oltean au renuntat la slujbele lor pentru a se putea ocupa de firma. Decizia parea nesocotita, iar pentru socrii lui Mircea Oltean a fost o tragedie: nu puteau concepe ca cineva isi poate castiga existenta in mod onorabil fara sa aiba o slujba.
Insa, doi ani mai tarziu, cand statul roman a decis sa privatizeze fabrica din Reghin, Violeta si Mircea Oltean au avut curajul sa ia un credit in conditiile imposibile de atunci si sa cumpere pachetul majoritar de actiuni. ”Era perioada cu cea mai ridicata inflatie. Dobanda era de 180 la suta. Si pentru noi a fost un act de mare curaj: am trecut de la a fi platiti in Germania cu 7 marci pe ora la un credit de 2.000.000 de marci”, spune Mircea Oltean.
Pe langa greutatile economice, Mircea Oltean a avut de infruntat si ositilitatea unui sistem organizatoric neperformant. A doua zi dupa ce a revenit in IRUM, de data aceasta in calitate de patron, s-a confruntat cu o greva a angajatilor. A fost nevoit sa dea afara 50 de persoane ale caror metehne le cunostea inca din perioada in care era sef la aprovizionare, apoi sef de sectie in IRUM.
Apoi, Violeta si Mircea Oltean au plecat in Germania si Austria pentru a vedea cum functioneaza acolo fabrici cu profil asemanator. Intorsi acasa, au luat masuri pentru a reorganiza fabrica.
”De exemplu in centrala termica erau 25 de angajati. La statia de pompare erau alte 5 persoane, iar munca lor putea fi suplinita de un simplu plutitor. I-am redistribuit pe acesti oameni in sectiile de productie”, spune Mircea Oltean.
De asemenea, a decis sa scoata din productie o serie de produse neperformante. Unele dintre ele erau realizate pe jumatate, insa Mircea Oltean stia ca ele nu pot concura cu utilajele second-hand aduse din Germania, care erau mai ieftine si mai bune. De asemenea, a redus cheltuielile cu energia, astfel ca acum, cu o productie de cateva ori mai mare decat in 1998, IRUM Reghin plateste mai putin pentru gaz metan si curent electric. O alta masura a fost sa opreasca micile afaceri care capusau fabrica, astfel ca IRUM a devenit rapid rentabila.
Deciziile care au schimbat in bine destinul IRUM
Dupa ce si-a consolidat afacerea, Mircea Oltean s-a concentrat pe cresterea calitatii tractoarelor forestiere poduse la Reghin, astfel incat acestea sa poata sa concureze cu cele din Occident. A inceput sa colaboreze cu Tractorul Brasov pentru un nou tractor agricol, proiect in care IRUM impreuna cu Maviprod si Perkins furniza motorul si ambreiajul, insa falimentul uzinei din Brasov a oprit acest proiect.
Astfel ca Mircea Oltean a luat legatura cu o companie care produce tractoare agricole in Belarus si a lansat un nou proiect: sa produca la Reghin tractoare agricole sub licenta oferita de compania din Belarus.
Decizia a fost una legata de faptul ca acesta era un partener stabil, cu multa experienta si avea deja un portofoliu de produse verificate si apreciate in piata.
Decizia a fost una inspirata, insa impreuna cu fiul sau, Andrei, absolvent al Universitatii Tehnice din Cluj-Napoca, au venit cu o noua provocare: sa produca si un tractor agricol, pe langa cel forestier, cu componente 100% IRUM. Andrei Oltean a facut studii si la Universitatea din Stuttgart si a terminat doctoratul in cadrul UTCN.
Pentru a face acest pas, IRUM avea nevoie de investitii in zona de cercetare si dezvoltare. La Reghin a luat astfel nastere un centru de cercetare si dezvoltare in care lucreaza 50 de ingineri, unii dintre ei fosti colegi de facultate cu Andrei Oltean. Cu ajutorul acestora, a luat nastere proiectul primului tractor agricol romanesc care va fi lansat pe piata la 15 ani dupa ce a fost oprita productia de tractoare agricole romanesti.
”A fost primul proiect in care Andrei a fost implicat mai mult decat mine”, spune Mircea Oltean, mandru ca a reusit sa trezeasca in fiul sau aceeasi pasiune care l-a determinat in anii 1990 sa isi asume riscuri care pareau de neimaginat pentru multi dintre apropiatii sai.
”Trecerea la productia de tractoare agricole a fost una logica. Piata mondiala a tractoarelor forestiere este de 7.000 pe an. Piata tractoarelor agricole este de peste 2.000.000. de unitati pe an. Deci, o diferenta imensa de potential”, spune Andrei Oltean.
Deocamdata, IRUM Reghin produce 500 de tractoare pe an, iar miza este dezvoltarea organica si cresterea exporturilor.
Pentru acest an, conducerea IRUM Reghin mizeaza pe o crestere a cifrei de afaceri de 20 la suta, iar tractoarele produse in Transilvania au ajuns sa fie vandute in Croatia, Slovenia, Belgia, Franta, Spania si Africa de Sud.
Proiectul primului tractor agricol romanesc este marea provocare a acestui an, pentru ca ambitia lui Andrei Oltean este ca acesta sa fie mai bun decat tractoarele dezvoltate in Belarus si ansamblate la Reghin.
Noul tractor romanesc va fi lansat in cadrul INDAGRA, la Bucuresti, pentru ca acest proiect este modul in care familia Oltean vrea sa serbeze Anul Centenarului.
Fabrica de tractoare IRUM Reghin aniverseaza 65 de ani de la infiintare. Fabrica a devenit cel mai important producator de tractoare din Romania, iar in acest an va lansa primul tractor agricol suta la suta romanesc, la 15 ani dupa ce productia de tractoare romanesti a fost oprita. (I.P.)
Noul tractor romanesc va fi lansat in cadrul Indagra, la Bucuresti, pentru ca acest proiect este modul in care familia Oltean vrea sa serbeze Anul Centenarului.
Fabrica de tractoare IRUM Reghin aniverseaza 65 de ani de la infiintare. Fabrica a devenit cel mai important producator de tractoare din Romania, iar in acest an va lansa primul tractor agricol suta la suta romanesc, la 15 ani dupa ce productia de tractoare romanesti a fost oprita. (I.P.)
