Unitatile de parchet de pe raza Curtii de Apel Timisoara, cu exceptia celor de la Resita, Lipova si Gurahont, sunt aratate cu degetul ca ar fi cu “musca pe caciula” in privinta instituirii unor masuri de supraveghere a persoanelor urmarite penal, suspectandu-se existenta unui numar mare de solicitari ale procurorilor, admise pe banda rulanta de judecatori.
Acuzatia vine din partea avocatului penalist Radu Chirita, din Baroul Cluj, care, in perspectiva elaborarii unei sinteze privind respectarea drepturilor omului in Romania, a solicitat tuturor parchetelor din tara situatia cererilor privind masurile de supraveghere in perioada 2012-2018.
“O societate in care nu exista nevinovati, ci doar oameni de care nu ne-am ocupat, nu este cea in care vreau sa imi cresc copiii. Rolul esential al judecatorilor este cel de a fi scutul meu impotriva oricaror incercari de a ne transforma in Securistan”, este pretextul de la care a plecat conferentiarul universitar din Cluj Napoca.
Astfel, in temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatii de interes public, Radu Chirita a cerut prim-procurorilor din tara sa-i comunice numarul cererilor formulate de catre unitatea de parchet pentru confirmarea unor masuri de supraveghere tehnica, numarul cererilor avand ca obiect incuviintarea efectuarii de perchezitii domiciliare si numarul cererilor avand ca obiect incuviintarea obtinerii de date privind tranzactiile financiare ale unei persoane.
“Am vrut sa vad cate cereri de perchezitie se fac si cate se admit din ele, cate cereri sa mi se uite procurorul prin banca, la tranzactiile financiare, se fac si cate se admit si de cate ori ne asculta procurorul fara mandat de la judecator, pe motiv ca e urgent si nu are vreme sa ceara, si de cate ori astfel de mandate sunt confirmate ulterior de judecatori”, a mai precizat avocatul.
Rezultatul acestui demers legal a fost uluitor si confirma, intr-o oarecare masura, faptul ca drepturile persoanei sunt, in continuare, la discretia procurorilor. Astfel, in timp ce un numar de 52 de unitati de parchet au furnizat datele solicitate, nu mai putin de 152, printre care si unitatile de parchet de pe raza Curtii de Apel Timisoara, au dat un raspuns identic cu cel al Parchetului General, de refuz explicit de a colabora la acest studiu. Peste o treime din parchetele din tara nu au raspuns deloc la aceasta provocare legala.
“Numarul imens al refuzurilor si al omisiunii de a raspunde este justificat, probabil ca intre altele, si de musca de pe caciula. Vestea proasta este ca am cerut exact aceleasi date si de la instante, care au raspuns in proportie covarsitoare, asa ca ele se vor publica oricum. Iar o sa ni se faca rau…”, avertizeaza Radu Chirita.
Asteptam cu interes concluziile acestei radiografii pentru a constata gradul de reformare a justitiei din Romania. Sa mai spune ca acelasi avocat a solicitat, anul trecut, tuturor instantelor de judecata din tara numarul solicitarilor de interceptari telefonice din perioada 2010 – 2015. (G.I.)
