Zona Banatului isi dovedeste multiculturalitatea, mai mult ca oricand, in preajma sarbatorilor de iarna. In mai multe localitati din Timis, celebrarea Nasterii Domnului se marcheaza printr-o straveche traditie.
Copiii etnicilor nemti, sarbi, bulgari, slovaci, maghiari, impreuna cu cei ai romanilor, se organizeaza in trupe de teatru popular religios, numite “Irozii”, prin care povestesc cum a venit pe lume Mantuitorul.
Comunitatea bulgara care traieste in Timis este cea mai bogata din tara. Hainele populare extrem de grele sunt purtate de tineri si varstnici deopotriva, insa orice sarbatoare este o bucurie. De Craciun, la bulgari, doar baietii colinda “Bethleemul”. Cinci baieti – doi imbracati in ingeri si trei in pastori – poarta cu ei o bisericuta din lemn, in miniatura, si anunta, printr-o sceneta, nasterea lui Isus.
Banatenii de etnie sarba sarbatoresc de doua ori Craciunul. O data cu prietenii romani, in aceste zile de decembrie, si a doua oara cu familia, in 5 ianuarie, dupa vechiul calendar ortodox. La fiecare inceput de an “romanesc”, sarbii ard trunchiuri de stejar, ca simbol al trainiciei.
In comunitatea maghiara, in ajunul Craciunului, copiii mici sunt dusi la plimbare de bunici sau fratii mai mari, in timp ce parintii impodobesc bradul. Cand se intorc, parintii suna un clopotel si spun “A venit ingerasul cu bradul”, apoi se pregatesc sa mearga la liturghia care are loc la miezul noptii. Dupa ce vin de la biserica, mananca peste sau friptura de curcan din ograda si cozonac. In ziua de Craciun mananca supa si preparate din curcan, purcel gatit in cuptor si peste, beau vin rosu, iar ca specific dulce este prajitura din aluat nedospit, baigly, cu nuca sau mac.
Traditiile sunt asemanatoare si la etnicii germani, care pun, insa, preparate din gasca pe masa de Craciun.
Tot in vestul tarii exista obiceiul ca sub fata de masa pe care se vor aseza bucatele sarbatoresti sa se puna fire de fan si seminte (grau, porumb, floarea-soarelui etc.), care se dau apoi la vite, mai ales la vaci, ca sa aiba casa liniste si bogatie.
In alte sate banatene, obiceiurile specifice prin care se marcheaza anul care moare si cel care renaste incep chiar inainte de Craciun.
Spre exemplu, in ziua de Ignat, tiganii din Maguri isi manjesc obrajii cu sange de porc, pentru a fi feriti de boli in anul ce vine. “Ziua de Ignat este numita la noi si Craciunul tiganilor, asa ca femeile noastre nu lucreaza in aceasta zi ca sa nu le rupa porcii straiele puse la uscat in curte”, explica Nicolae Mihai, consilierul cu problemele rromilor din cadrul Prefecturii Timis.
Conform traditiei, in aceasta zi, rromii trebuie sa vada sange si, de aceea, cei care nu au porci de taiat isi inteapa degetul cu un ac pentru a iesi sange. Acest ritual ii ajuta sa fie sanatosi si rumeni la fata. Femeile pastreaza grasimea de la porcii negri taiati pentru ungerea mortilor care sunt banuiti ca s-ar putea transforma in strigoi. (Mara Ion)
