Comemorarea a 28 de ani de la Revolutie a indoliat, din nou, Timisoara, orasul de unde au pornit evenimentele sangeroase din Decembrie 1989 care aveau sa-l inlature de la putere pe dictatorul Nicolae Ceausescu si sa puna capat regimului comunist.
In semn de recunostinta pentru martiri, 17 decembrie a fost declarata zi de doliu in Timisoara, fiind marcata de institutii si autoritati prin arborarea drapelul de stat al Romaniei in berna.
Manifestarile comemorative au inceput, inca din 16 decembrie, in orasul de pe Bega, sambata aseara fiind programat Marsul Libertatii, un omagiu tacut adus victimelor din zilele Revolutiei, urmat de aprinderea a zeci de candele, asezate in forma de cruce, in piata centrala a Timisoarei.
Chiar si dupa 28 ani de la declansarea evenimentelor din Decembrie 1989, istoricii inca se intreaba daca a fost revolutie, revolta populara, complot urmat de o lovitura de stat, rebeliune sau un amestec bine dozat din toate acestea.
Intre 16 si 20 decembrie 1989, orasul de pe Bega a purtat, de unul singur, un inversunat razboi cu unul dintre cele mai puternice sisteme represive din lume. In 20 decembrie 1989, Timisoara a intrat definitiv in stapanirea populatiei, transformandu-se in primul oras liber din marea inchisoare care devenise in acele zile Romania. 
De-o parte populatia neinarmata, de cealalta parte – Securitatea, Militia, Armata si trupele zeloase de activisti ai partidului. Toate metodele si mijloacele de reprimare s-au dovedit, insa, neputincioase in fata dorintei de libertate a timisorenilor si a hotararii lor de a invinge.
Nici arestarile, nici molestarile, nici chiar asasinatele in masa nu i-au putut opri. Nu mai putin de 112 morti, 392 de raniti, peste 850 de persoane arestate si inchise inchise in Penitenciarul „Popa Sapca” – a fost tributul platit de Timisoara pentru libertate, fara a mai pune la socoteala distrugerile materiale evaluate la peste cinci miliarde de lei. Din acea zi, intreaga activitate din oras a fost condusa de la tribuna din balconul Operei de catre Frontul Democrat Roman, exponent, in acel moment, al Revolutiei de la Timisoara.
In manifestul Frontului Democrat Roman, care este considerata prima platforma program a unui partid politic postrevolutionar, s-a cerut, in ton cu lozincile scandate in strada, inlaturarea dictatorului, jos comunismul si alegeri libere. In acea zi, armata a fraternizat cu demonstrantii, hotarand sa apere impreuna cu ei victoria obtinuta.
Conform documentelor aflate in arhivele Parchetului Militar, in decembrie 1989 au murit 1.104 persoane, dintre care 162 pana la 22 decembrie, cand sotii Ceausescu au parasit sediul Comitetului Central, si 942 dupa aceasta data.
Datele de ancheta au stabilit ca un numar de 333 de morti si 648 de raniti au fost urmarea actiunii fortelor armate, in timp ce personalul Ministerului de Interne ar fi impuscat 63 de persoane si ranit alte 46. De-a lungul celor 17 ani trecuti de la Revolutie, anchetatorii au incercat sa raspunda la cateva intrebari, in spatele carora se ascund si misterele evenimentelor din Decembrie 1989.
Unul dintre acestea, furtul cadavrelor revolutionarilor timisoreni ucisi, transportul si incinerarea lor la Bucuresti, a fost dezlegat in timpul asa-numitului “Proces de la Timisoara”… (G.I.)
