La inceputul lui aprilie, gramul de aur a crescut la 463,3913 lei. Recordul nu a rezistat decat pana miercurea aceasta cand pretul a urcat la un nou maxim de 465,3330 lei.
Cresterea s-a datorat aprecierii metalului galben la noul record de 3.317,80 dolari/uncie, efect al politicii izolationiste a Casei Albe, care include si deprecierea dolarului, care si-a pierdut rolul de „refugiu” sigur, si a lipsei de incredere in institutiile si activele americane din partea investitorilor. Acestea au condus la o crestere exponentiala a cererii de aur, care este vazut ca un principal instrument de protejare a investitiilor.
In ultimii ani, cererea de aur venita din partea bancilor centrale s-a majorat constant. La aceasta s-a adaugat cumpararile facute de fondurile ETF, ale caror actiuni sunt garantate cu aur in format fizic. Astfel, in prima luna a acestui an, cand a inceput noul mandat prezidential al lui Donald Trump, s-au cumparat 117 tone de aur, fata de o medie istorica lunara de 17 tone, in ciuda costurilor de stocare si a lichiditatii reduse a metalului galben.
O alta cauza, este trecerea la de-dolarizarea comertului mondial, proces prin care bancile centrale reduc cantitatea de dolari din rezervele lor. In acest moment, euro reprezinta peste 25% din rezerve la nivel global, iar yuanul chinez vine cu putere din urma, ceea ce a facut din Banca Populara a Chinei principalul cumparator de aur, masura luata pentru a preintampina eventualele presiune inflationiste si asupra monedei.
Ne mai despart cateva saptamani de momentul in care vom afla noul presedinte al Romaniei. Pentru a nu crea factori suplimentari ce pot perturba procesul electoral, BNR supravegheaza constant piata valutara.
Miercurea aceasta, cursul a „urcat” de la 4,9774 la 4,9775 lei, valoare identica cu cea de la jumatatea saptamanii trecute, iar tranzactiile se realizau intre 4,9775 si 4,978 lei.
Dupa alegeri, BNR va trebui sa lase cursul mai liber, pentru a elimina o parte din presiuni. Iar bugetul de stat a fost construit pe o medie anuala a euro de 5,05 lei.
Lichiditatea din piata monetara este una care acopera necesitatile bancilor. Astfel, miercurea aceasta, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a alunecat de la 5,90 la 5,89%, valoare identica cu cea de la jumatatea saptamanii trecute. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,99%, in usoara crestere fata de acum o saptamana, semn al mentinerii unei presiuni inflationiste, iar cel la 12 luni a stagnat la 6,07%.
Marcarile de profit efectuate dupa cresterea euro de vinerea trecuta la 1,1475 dolari, maximul a mai mult de trei ani, au coborat cotatiile la jumatatea acestei saptamani la 1,1281 – 1,1393 dolari. Se manifesta un sentiment de neincredere in dolar, la care contribuie si majorarea cererii de euro din partea celor care isi repatriaza fondurile utilizate la plasamente in active americane. In piata locala, cursul dolarului a fost stabilit la 4,3806 lei, fata de 4,5115 lei acum o saptamana.
Media francului elvetian a scazut miercuri de la 5,3816 la 5,3588 lei, valoare aproape egala cu cea de acum o saptamana. Lira sterlina a urcat de la 5,7573 lei, la inceputul saptamanii, la 5,8128 lei.
Bitcoin fluctua miercuri in culoarul 83.120 – 84.148 dolari, iar ethereum se tranzactiona intre 1.558 si 1.603 dolari. (Radu Georgescu)
