Furtuna declansata de administratia de la Casa Alba in comertul mondial, a afectat marile burse ale lumii, inclusiv cele americane, si a ridicat nivelul aversiunii fata de risc.
Piata valutara locala este monitorizata cu atentie de BNR, care este nevoita uneori sa vanda euro pentru a stopa tendintele de depreciere. O crestere a cursului inainte de alegerile prezidentiale din mai ar pune in pericol procesul electoral.
Tranzactiile de miercuri se realizau in culoarul 4,9771 – 4,9777 lei, iar media euro a urcat de la 4,9772 – 4,9775 lei, fata de 4,9774 lei, la jumatatea saptamanii trecute.
Economia romaneasca s-ar putea confrunta cu riscul intrarii in recesiune, in conditiile in care bugetul de stat pentru acest an a fost calculat pe o crestere economica de 2,5% si un deficit bugetar de 7% din PIB.
In comunicatul de presa care a urmat sedintei de politica monetara a BNR se arata ca, „cele mai recente date si analize indica o incetinire pronuntata a cresterii in termeni trimestriali a economiei in trimestrul I 2025, implicand o dinamica anuala a PIB relativ similara celei din trimestrul precedent, in conditiile unor evolutii divergente la nivelul componentelor cererii agregate si al sectoarelor majore.”
O scadere a economiei poate fi insotita de inrautatirea notelor de tara de catre marile agentii de rating, ceea ce ar ridica dobanzile si ar deprecia leul.
Miercuri, modificarile marginale ale indicilor ROBOR s-au mentinut, la doua zile de la decizia BNR de a nu modifica rata de referinta, care stagneaza din august trecut la 6,50%.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a revenit de la 5,90 la 5,89%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,98%, iar cel la 12 luni a urcat de la 6,06 la 6,07%.
Euro a profitat de reactia pietelor la decizia administratiei americane de a impune tarife vamale de 104% la importurile din China, si s-a apreciat pana la 1,1090 dolari, maxim al ultimelor patru luni. La aceasta evolutie au contribuit scaderea puternica a actiunilor pe Wall Street si vanzarile pe termen lung de obligatiuni americane, in piata existand temeri de intrare in stagflatie a economiei SUA, care au majorat cererea de „monede refugiu”, in special yenul si francul elvetian.
In piata locala, cursul dolarului a scazut, de la 4,5556, la 4,5115 lei.
Moneda elvetiana s-a intarit sub pragul de 0,93 franci/euro, iar cursul ei a urcat de la 5,3084 la 5,3594 lei, maxim care nu a mai fost atins de la sfarsitul lui noiembrie trecut. In schimb, s-a mentinut tendinta de depreciere a lirei sterline, iar media ei a scazut de la 5,8053 la 5,7821 lei, minim al ultimelor opt luni, in conditiile in care obligatiunile britanice la 30 de ani au atins un maxim al ultimilor 27 de ani.
Pretul gramului de aur a crescut de la 440,1817 lei la 441,8413 lei, fata de recordul de 463,3913 lei, atins miercurea trecuta. Metalul galben s-a mentinut sub recordul de 3.169,60 dolari/uncie, inregistrat in 3 aprilie, si se tranzactiona in culoarul 2.968,40 – 3.072,90 dolari/uncie.
In regiune, media monedei poloneze s-a intarit la 4,2818 zloti/euro. In schimb, cursul celei maghiare s-a depreciat la 408,63 forinti/euro.
Caderea pretul companiilor tehnologice americane a provocat deprecierea bitcoin la 74.617 – 77.892 dolari si a ethereum la 1.390 – 1.494 dolari. (R.G.)
