Consortiul Universitaria (CU), cea mai mare asociere de universitati din Romania din perspectiva numarului de studenti si al numarului de cadre didactice, si care reuneste noua universitati din toate regiunile tarii (Universitatea din Bucuresti, Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, Universitatea de Vest din Timisoara, Academia de Studii Economice din Bucuresti, Universitatea din Craiova, Universitatea „Dunarea de Jos” din Galati, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu si Universitatea „Ovidius” din Constanta) s-a intrunit la Timisoara in perioada 3-5 aprilie pentru a dezbate probleme de actualitate din domeniile invatamantului superior si cercetarii.
Pentru a sublinia, o data in plus, rolul si locul Consortiului Universitaria in ecosistemul invatamantului superior si cercetarii, mentionam ca toate cele noua universitati din CU sunt prezente in Metaranking-ul publicat de Ministerul Educatiei si cercetarii, pe locuri fruntase ale acestui clasament. Astfel, in primele zece universitati la nivel national, CU este prezenta cu cinci universitati, primele doua locuri fiind ocupate an de an de universitati din Consortiu.
In consens, rectorii universitatilor membre ale CU au aprobat cererea Academiei de Studii Economice din Moldova de a deveni partener strategic al CU pentru a consolida colaborarile academice si stiintifice existente, a dezvolta proiecte comune si a contribui la excelenta educatiei universitare, alaturandu-se astfel Universitatii de Stat din Moldova, institutie de invatamant superior care are statut de membru asociat al CU.
In urma discutiilor desfasurate pe paneluri de specialitate, au fost reflectate urmatoarele idei relevante pentru dezvoltarea invatamantului superior din Romania.
- Universitatile din Consortiul Universitaria apreciaza ca noul cadru legal national in domeniul evaluarii externe a calitatii educatiei in invatamantul superior simplifica si clarifica procesele desfasurate in acest domeniu, si solicita Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) sa elaboreze si sa adopte in cel mai scurt timp, pentru a facilita procesele de evaluare externa necesara a se desfasura, o serie de documente legate de standardele de calitate specifice pentru programele de studii universitare de masterat, pentru programele de studii universitare la forma de organizare cu frecventa redusa si la distanta, pentru domeniilor de studii postuniversitare, pentru programele de studii universitare de licenta Educatie timpurie si Pedagogia invatamantului primar etc.
CU solicita, de asemenea, Ministerului Educatiei si Cercetarii (MEC) sa modifice legislatia in vigoare in asa fel incat procesele de evaluare periodica pentru mentinerea acreditarii programelor si domeniilor de studii universitare sa se desfasoare o data la 7 ani, sa elaboreze legislatia necesara in vederea organizarii programelor de studii universitare de masterat la forma de invatamant la distanta si de asemenea solicita MEC ca locurile bugetate ramase neocupate in urma procesului de admitere, la ciclurile de licenta si de masterat, sa nu se poata transforma prin echivalare in locuri bugetate la ciclurile de masterat sau la doctorat si acestea sa se redistribuie universitatilor care in urma procesului de admitere au ocupat locuri in regim cu taxa.
- Consideram ca MEC si ARACIS trebuie sa aduca tarifele aferente proceselor de evaluare externa la valori rezonabile pentru institutiile de invatamant superior.
Solicitam MEC sa adopte in cel mai scurt timp legislatia secundara necesara pentru implementarea prevederilor din Legea invatamantului superior nr. 199/2023, cu modificarile si completarile ulterioare, cu privire la microcertificari (articolului 185, alineatul (6)), la programele de studii postuniversitare (articolul 74, alineatul (3)), precum si la recunoasterea creditelor intre ciclurile de invatamant superior (articolul 51, alineatul (2)), precum si finantarea initiativelor de dezvoltare de bune practici si competente in utilizarea AI in mediul universitar, spre exemplu prin integrarea unui nou obiectiv in competitia pentru fondul de dezvoltare institutionala (FDI).
Consortiul supune atentiei MEC importanta alocarii de catre minister a unui buget destinat internationalizarii in bugetele universitatilor si sustinerea financiara din partea ministerului de resort pentru programe de tip Visiting, cu componenta de cercetare si academica, posibil si cu o componenta Diaspora, pentru atragerea de resursa umana internationala.
5. CU propune ca evaluarea si clasificarea universitatilor, realizata in baza HG nr. 138/2024, sa fie urmate de o finantare diferentiata, realizata explicit din resurse suplimentare fata de finantarea de baza, suplimentara sau complementara, prin alocarea anuala a unui buget destinat cercetarii.
6. CU are ca obiective atat dezvoltarea relatiilor inter-institutionale cat si transferul de bune practici inspre sistemul national de invatamant superior si de cercetare. Astfel, pentru a intari rolul si importanta Consortiului, pentru zona de cercetare sunt propuse doua directii de colaborare, si anume deschiderea reciproca si partajare a accesului la echipamentele si infrastructura de cercetare existenta in institutiile de invatamant superior si, respectiv, finantarea din resurse proprii sau din surse externe a unor proiecte de cercetare si dezvoltare la nivelul universitatilor care vizeaza intentia ca universitatile membre ale CU sa dezvolte proiecte de cercetare comune, care sa includa in egala masura cercetatori cu expertiza avansata, tineri cercetatori in formare, cat si doctoranzi.
- La nivel sistemic a fost subliniata necesitatea revizuirii modelului de finantare a invatamantului superior si s-a decis constituirea unui grup de lucru, cu participarea fiecarei universitati din Consortiu, care sa analizeze si sa fundamenteze costul real per student pentru domeniile de studii ce se regasesc in universitatile membre ale Consortiului. Dincolo de asta, analizand aspectele financiare ce decurg din derularea activitatilor curente ale universitatilor CU propune: suplimentarea consistenta (minimum 25%) a finantarii institutionale, asigurarea creditelor bugetare necesare pentru realizarea decontarilor in cadrul proiectelor cu finantare din PNRR si remedierea disfunctionalitatilor in mecanismul de rambursare specific implementarii acestor proiecte. Procedurile actuale s-au dovedit nefunctionale, generand blocaje frecvente in decontarea cererilor de transfer, ceea ce afecteaza grav ritmul implementarii proiectelor asumate de universitati. Se impune o simplificare administrativa, crearea unui cadru procedural clar si predictibil, pentru a asigura o absorbtie eficienta si sustenabila a finantarilor destinate digitalizarii si dezvoltarii mediului academic. De asemenea solicitam sustinerea proiectelor de infrastructura universitara finantate prin PNRR pentru finalizarea acestora in termenele contractuale.
Dezbaterile din cadrul panelurilor au evidentiat si alte directii de colaborare, cum ar fi: realizarea unei negocieri colective, in numele consortiului, a contractelor incheiate cu principalii furnizori de software, armonizarea intre universitatile din consortiu a taxelor de scolarizare pentru ciclurile de studii de licenta si de masterat precum si a taxelor de sustinere a tezelor de doctorat si a tezelor de abilitare, cat si a remunerarii membrilor in comisiile de sustinere.
Studentii prezenti, membri ai universitatilor din CU, au dezbatut subiecte de interes pentru acestia, precum: mecanismele si procedurile de acordare a burselor, activitatea studentilor reprezentanti, integrarea inteligentei artificiale in procesul educational, procesul de evaluare a studentilor dar si implicarea lor mai consistenta in procesul de evaluare a cadrelor didactice, in activitatea SAS sau integrarea studentilor cu cerinte educationale speciale. In anul universitar 2025 – 2026 se doreste implementarea „Metodologiei cadru cu privire la mobilitatile academice interne de scurta durata ale studentilor din cadrul universitatilor membre ale Consortiului Universitaria”.
Reprezentantii sindicatelor au abordat teme si subiecte aflate pe agenda tuturor categoriilor de angajati ai universitatilor si au propus o serie de masuri pentru eficientizarea politicilor de resurse umane in invatamantul superior, cum ar fi: aplicarea completa a drepturilor salariale legale, promovarea utilizarii si reglementarii inteligentei artificiale in educatie, evaluarea impactului stresului profesional, cresterea eficientei comisiilor paritare; stimularea mobilitatilor interne intre sindicatele universitare.
(Universitatea de Vest din Timisoara, Horea Bacanu)
