Analiza VALUTARA / De la inceputul anului, statul s-a imprumutat cu aproape 1 miliard de euro

Super anul electoral 2024, care se va incheia la jumatatea lui mai, a incarcat nota de plata a Romaniei pentru multi ani, prin darurile „pe datorie” la care a recurs PSDNL, ce au impins deficitul bugetar la 8,6 – 8,7% din PIB.


La sfarsitul anului trecut, agentia Fitch anunta confirmarea ratingului datoriei Romaniei la „BBB-“, dar schimba recomandarea de investitie de la stabil la negativ.

Vineri seara, la randul ei, agentia Standard & Poor’s (S&P) a mentinut ratingul la „ BBB-/A-3″ si a inrautatit perspectiva de la stabila la negativa, urmatorul pas fiind trecerea la categoria „junk” (gunoi), nerecomandat investitiilor.

S&P a atras atentia asupra situatiei politice, care va intarzia consolidarea bugetara. „In absenta unor masuri suplimentare, ne asteptam ca deficitele sa nu scada sub 6% din PIB inainte de 2028. Datoria publica va depasi 60% din PIB pana in 2027 iar nota de plata cu dobanzile a Guvernului se va situa probabil in jur de 8% din venituri pe termen mediu”, se arata in comunicatul de presa al agentiei.

Moody’s este urmatoarea agentie care urmeaza sa anunte situatia ratingului Romaniei, care se afla inca la „Baa3″ cu perspectiva stabila.

Inrautatirea notelor acordate tarii noastre se reflecta in cresterea dobanzilor la care se poate imprumuta guvernul atat din piata locala cat si externa.

Joi, Trezoreria a redeschis o emisiune de titluri de stat, cu scadenta in ianuarie 2026. Valoarea programata a emisiunii a fost de 800 milioane lei, insa Finantele au decis sa se imprumute cu 1,307 miliarde lei pentru ca va plati dobanda medie anuala de 7,03%.

Statul si-a propus sa atraga in ianuarie circa 5,8 miliarde lei si s-a imprumutat, deja, de la inceputul anului cu peste 4,8 miliarde lei.

Decizia BNR de a mentine rata de referinta de la 6,5%/an, nivel stabilit in august 2024, dar si imprumuturile directe de la banci la care recurge Trezoreria, care au injumatatit lichiditatea din piata, la 20 – 30 miliarde lei, cat si nivelul ridicat al inflatiei, care nu coboara sub 5%, sunt tot atatea motive pentru dealeri sa ridice nivelul indicilor ROBOR, ceea ce afecteaza buzunarele celor care au luat credite inainte de mai 2019.

Joi, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019 a urcat de la 5,94 la 5,96%, fata de 5,55%, la inceputul lui noiembrie. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 6,01 la 6,02%, iar cel la 12 luni de la 6,11 la 6,12%.

Monitorizarea pietei si interventiile punctuale ale BNR tin cursul euro sub 4,9783 lei, maxim istoric atins in 19 mai 2023. Joi, media monedei unice a scazut de la 4,9768 la 4,9763 lei, iar cotatiile au stagnat la 4,976 – 4,977 lei.

Pozitia moderata a presedintelui Trump la inceputul mandatului sau in privinta majorarii taxelor la importurile din China si Uniunea Europeana, au depreciat dolarul, a carui medie a scazut de la 4,8238 la 4,7609 lei, si a urcat joi la 4,7792 lei. Evolutia descendenta poate continua si saptamana aceasta, dupa ce euro a crescut, vineri, la 1,0412 – 1,0523 dolari si a inchis piata americana la 1,0493 dolari.

Pretul gramului de aur a atins joi un nou maxim istoric de 422,7614 lei. Tendinta ar putea continua si in zilele urmatoare, uncia crescand, vineri, pana la 2.786,20 dolari.

Bitcoin a atins lunea trecuta un maxim de 109.024 dolari, nivel pe care nu l-a mai depasit in urmatoarele sedinte. (Radu Georgescu)

 

NOTA: Analiza cuprinde perioada 20 – 24 ianuarie

Leave a Reply