Moneda nationala a avut o evolutie stabila fata de cea unica in cele trei sedinte de tranzactionare de saptamana trecuta. La aceasta au contribuit mai multi factori: instalarea noului guvern, monitorizarea atenta din partea BNR, cresterea ofertei de valuta din partea companiilor care si-au achitat taxele si impozitele la buget, plus salariile si bonusurile finalului de an, cat si influentele venite din pietele internationale.
Cursul euro a fost stabilit, luni, la 4,9759 lei, dar a scazut a doua zi la 4,9748 lei. Vineri, culoarul de tranzactionare a fost cuprins intre 4,974 si 4,977 lei, iar media a urcat la 4,9765 lei, valoare aproape identica cu cea de la sfarsitul saptamanii precedente.
Din 19 mai 2023, cand a fost atins recordul de 4,9783 lei, cursul euro a testat constant depasirea pragului de 5 lei.
Acesta ar urma sa fie atins in 2025, asa cum o arata proiectiile diversilor analisti, inclusiv cea a Comisiei Nationale de Prognoza, care anticipeaza o medie anuala de 5,01 lei/euro, respectiv 4,70 lei/dolar.
Reducerea cererii de lei din partea companiilor, dupa ce bancile si-au reglat nivelul de lichiditate, au stabilizat nivelul indicilor ROBOR. Cel la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, s-a oprit la 5,91%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 5,97%, iar cel la 12 luni la 6,03%.
Indicele dolarului fata de un cos de valute mondiale majore a atins, recent, un maxim al ultimilor doi ani. Analistii anticipeaza pentru 2025 o intarire a celei mai sigure monede, intr-un moment in care tensiunile geopolitice si economice s-au inmultit.
Opiniile economistilor sunt impartite. Unii vad o revenire a monedei unice la 1,10 dolari, mizand pe revenirea economiei europene. Altii anticipeaza atingerea paritatii pana la sfarsitul lui 2025, odata cu implementarea politicilor promise de administratia Donald Trump, care ar urma sa stimuleze cresterea economica si sa ridice inflatia.
„Marele joc” este cel disputat intre Fed si BCE, in ceea ce priveste diferentialul dintre dobanzile practicate de cele doua mari banci centrale. Ultima taiere a fost operata la jumatatea acestei luni de catre Fed, care a redus dobanzile cu un sfert de punct procentual la 4,25 – 4,5%, a treia astfel de masura consecutiva.
Saptamana trecuta euro s-a miscat intre 1,0385 si 1,0444 dolari, iar piata americana s-a inchis vineri la 1,0425 dolari, astfel ca media monedei americane a scazut vineri la 4,7768 lei.
Cursul francului elvetian a scazut, vineri, la 5,3054 lei, iar al lirei sterline la 5,9853 lei.
Pretul gramului de aur a crescut la sfarsitul saptamanii cu circa 1 leu la 403,3538 lei, iar metalul galben a fluctuat intre 2.609,90 – 2.635,70 dolari/uncie.
Bitcoin se afla intr-o perioada de scadere, stimulata de inmultirea vanzarilor, dupa atingerea in 17 decembrie a maximului istoric de 107.780 dolari, care s-a datorat alegerii drept presedinte a lui Donald Trump, favoritul industriei cripto.
Cresterea monedei americane a depreciat, luni, principala moneda digitala la circa 92.700 dolari, care se tranzactiona la sfarsitul saptamanii intre 94.650 si 95.150 dolari, in lipsa multora dintre participantii institutionali ai pietei. Ethereum s-a apropiat de 3.200 dolari, dar fluctua, cu doua zile inainte de sfarsitul anului, intre 3.370 si 3.407 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 23 – 27 decembrie
