Motivare: CCR a publicat Hotararea nr. 32/2024 privind anularea alegerilor! “Manipularea votului alegatorilor si distorsionarea egalitatii de sanse a competitorilor electorali”

CCR a publicat motivarea hotararii prin care a anulat alegerile! „Caracterul liber exprimat al votului a fost incalcat prin faptul ca alegatorii au fost dezinformati prin intermediul unei campanii electorale in cadrul careia unul dintre candidati a beneficiat de o promovare agresiva motivarea”, se arata in motivarea deciziei fara precedent a Curtii Constitutionale de anulare a alegerilor prezidentiale.

Curtea Constitutionala a Romaniei arata in motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidentiale ca „procesul electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui si in toate etapele de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale”.

„A fost distorsionat caracterul liber si corect al votului exprimat de cetateni si egalitatea de sanse a competitorilor electorali, a fost afectat caracterul transparent si echitabil al campaniei electorale si au fost nesocotite reglementarile legale referitoare la finantarea acesteia”.

Conform motivarii CCR:

dupa declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 noiembrie 2024 si aducerea acestora la cunostinta publica, Curtea a luat act de continutul lor.

s-a constat ca procesul electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui si in toate etapele de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale care au distorsionat caracterul liber si corect al votului exprimat de cetateni si egalitatea de sanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent si echitabil al campaniei electorale si au nesocotit reglementarile legale referitoare la finantarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esentiale ale alegerilor democratice.

principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegatorilor si distorsionarea egalitatii de sanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparenta si cu incalcarea legislatiei electorale a tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale in desfasurarea campaniei electorale, precum si prin finantarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.

Curtea observa ca, in coordonatele in care s-a desfasurat procesul electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetatenilor.

Curtea retine ca a fost afectata egalitatea de sanse a competitorilor electorali, ceea ce reflecta o alterare a insusi dreptului de a fi ales. Neregularitatile din campania electorala s-au rasfrant asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vadita intre candidatul care a manipulat tehnologiile digitale si ceilalti candidati participanti in procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativa a unui candidat a condus la reducerea direct proportionala a expunerii in media online a celorlalti candidati in procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale, atat de catre candidati ori competitori electorali, cat si de catre partide politice, sustinatori ori simpatizantii lor trebuie sa fie transparent…

In prezenta cauza, caracterul liber exprimat al votului a fost incalcat prin faptul ca alegatorii au fost dezinformati prin intermediul unei campanii electorale in cadrul careia unul dintre candidati a beneficiat de o promovare agresiva, derulata cu eludarea legislatiei nationale in domeniul electoral si prin exploatarea abuziva a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atat mai evidenta cu cat materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat insemnele specifice publicitatii electorale conform Legii nr.370/2004.

In plus, candidatul a beneficiat si de un tratament preferential pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestarii de vointa a alegatorilor.

HOTARAREA nr. 32 din 6 decembrie 2024 privind anularea procesului electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024

Marian Enache – presedinte, Mihaela Ciochina – judecator, Cristian Deliorga – judecator, Dimitrie-Bogdan Licu – judecator, Laura-Iuliana Scantei – judecator, Gheorghe Stan – judecator, Livia Doina Stanciu – judecator, Elena-Simina Tanasescu – judecator, Varga Attila – judecator, Benke Károly – prim-magistrat-asistent

1. Pe rol se afla examinarea aspectelor referitoare la corectitudinea si legalitatea procesului electoral cu privire la alegerile pentru Presedintele Romaniei din anul 2024, aduse la cunostinta publica la data de 4 decembrie 2024 prin declasificarea continutului „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024.

2 2. Cauza face obiectul Dosarului nr.3771F/2024 constituit prin incheierea Curtii Constitutionale din 6 decembrie 2024. CURTEA, examinand cauza in raport cu prevederile Constitutiei, ale Legii nr.47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale si ale Legii nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, retine urmatoarele:

3. Potrivit dispozitiilor art.146 lit.f) din Constitutie, ale art.37 alin.(1) din Legea nr.47/1992, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, si ale art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.650 din 12 septembrie 2011, Curtea Constitutionala vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirma rezultatele sufragiului.
4. Scopul atributiei constitutionale prevazute de art.146 lit.f) este acela de a asigura respectarea principiului suprematiei Constitutiei, prevazut la art.1 alin.(5), pe tot parcursul scrutinului prezidential, precum si a valorilor constitutionale prevazute la art.1 alin.(3) si art.2 alin.(1) din Constitutie, care caracterizeaza statul roman si pe care Presedintele Romaniei are indatorirea de a le respecta si apara. Atributia Curtii Constitutionale potrivit careia „vegheaza la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui”, reglementata de art.146 lit.f) din Constitutie, nu poate fi interpretata restrictiv. Dispozitiile art.146 lit.f) din Constitutie trebuie coroborate cu cele ale art.142 alin.(1) din Constitutie si ale art.1 alin.(2) din Legea nr.47/1992, atributia Curtii Constitutionale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui neputand fi disociata de rolul Curtii Constitutionale in arhitectura constitutionala, acela de garant al suprematiei Constitutiei. 3
5. In exercitarea acestei competente, dupa declasificarea la data de 4 decembrie 2024 a documentelor prezentate in sedinta Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 noiembrie 2024 si aducerea acestora la cunostinta publica, Curtea a luat act de continutul lor. Fata de cele prezentate in cuprinsul „Notelor de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna, ale Serviciului de Informatii Externe, ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Telecomunicatii Speciale, care au fost inregistrate la Administratia prezidentiala sub nr.DSN1/1741/4.12.2024, nr.DSN1/1740/4.12.2024, nr.DSN1/1742/4.12.2024 si nr.DSN1/1743/4.12.2024, respectiv nr.DSN1/1701/2.12.2024, Curtea constata ca procesul electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei a fost viciat pe toata durata desfasurarii lui si in toate etapele de multiple neregularitati si incalcari ale legislatiei electorale care au distorsionat caracterul liber si corect al votului exprimat de cetateni si egalitatea de sanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent si echitabil al campaniei electorale si au nesocotit reglementarile legale referitoare la finantarea acesteia. Toate aceste aspecte au avut un efect convergent de desconsiderare a principiilor esentiale ale alegerilor democratice.
6. Democratia reprezinta un element fundamental al ordinii constitutionale nationale si al patrimoniului constitutional european, iar dreptul la alegeri libere este unanim apreciat ca fiind expresia cea mai profunda a organizarii unei societati democratice (a se vedea si Decizia nr.242 din 3 iunie 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.504 din 12 iunie 2020, paragraful 105), fiind esential si determinant pentru sistemul democratic.
7. Dreptul de a vota si dreptul de a fi ales sunt cruciale pentru stabilirea si pentru mentinerea fundamentelor unei democratii constitutionale autentice si efective, guvernate de preeminenta dreptului (a se vedea, mutatis mutandis, Hotararea din 17 mai 2016, pronuntata in Cauza Karácsony si altii impotriva 4 Ungariei, paragraful 141), si sunt garantate prin Constitutie. Astfel, Curtea retine ca drepturile electorale sunt drepturi fundamentale de natura politica, reprezinta o conditie sine qua non a democratiei si a functionarii democratice a statului si se exercita cu respectarea exigentelor Constitutiei si a legilor.
8. Art.1 alin.(3) din Constitutie prevede ca Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate. Acest text constitutional stabileste in mod expres valorile pe care se fundamenteaza statul roman, ele fiind un corolar al existentei in timp a acestuia. De asemenea, art.1 alin.(3) din Constitutie precizeaza ca aceste valori trebuie intelese si aplicate „in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989”.
9. Potrivit art.2 alin.(1) din Constitutie, „Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum”. Asadar, caracterul corect al alegerilor este o expresie a suveranitatii si un principiu fundamental al statului roman, care sta la baza stabilirii rezultatului alegerilor pentru functia de Presedinte al Romaniei. Ca atare, statul are obligatia de a asigura un proces electoral transparent in toate componentele sale pentru a garanta integritatea si impartialitatea alegerilor, acestea fiind premisele unei autentice democratii constitutionale, a evolutiei democratice a statului si a asigurarii existentei statului de drept.
10. Statul are o responsabilitate pozitiva de a preveni orice interferenta nejustificata in procesul electoral prin raportare la principiile constitutionale. Pe de alta parte, statul are si datoria de neutralitate, care include si obligatia de a intari 5 rezilienta alegatorilor, inclusiv prin constientizarea electoratului cu privire la utilizarea tehnologiilor digitale in cadrul alegerilor, in special prin furnizarea de informatii si sprijin adecvat. Prin urmare, statul trebuie sa faca fata provocarilor si riscurilor generate de campaniile de dezinformare organizate, de natura sa afecteze integritatea proceselor electorale [a se vedea, in acest sens, si pct.14, 17 si 20 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala, adoptata de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), la 6 decembrie 2024].
11. In cauza de fata, Curtea retine ca, potrivit „Notelor de informare” antereferite, principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegatorilor si distorsionarea egalitatii de sanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparenta si cu incalcarea legislatiei electorale a tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale in desfasurarea campaniei electorale, precum si prin finantarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online.
12. Conform art.81 alin.(1) din Constitutie, Presedintele Romaniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Curtea observa ca, in coordonatele in care s-a desfasurat procesul electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei din 2024, a fost afectat caracterul liber exprimat al votului cetatenilor.
13. Libertatea alegatorilor de a-si forma o opinie include dreptul de a fi corect informati inainte de a lua o decizie. Mai precis, libertatea alegatorilor de asi forma o opinie presupune dreptul de a obtine informatii corecte despre candidati si procesul electoral din toate sursele, inclusiv online, precum si protectia impotriva influentei nejustificate, prin acte/ fapte nelegale si disproportionate, asupra comportamentului de vot. Publicitatea politica se poate transforma uneori 6 intr-un „vector de dezinformare, in special atunci cand […] nu isi dezvaluie caracterul politic, provine de la sponsori din afara Uniunii sau face obiectul unor tehnici de vizare a unui public-tinta sau de distribuire a materialului publicitar” [a se vedea, si Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European si al Consiliului din 13 martie 2024 privind privind transparenta si vizarea unui publictinta in publicitatea politica, considerentul 4]. Pe cale de consecinta, trebuie exclusa ingerinta unor entitati statale sau non-statale in realizarea unor campanii de propaganda sau dezinformare electorala.
14. In prezenta cauza, caracterul liber exprimat al votului a fost incalcat prin faptul ca alegatorii au fost dezinformati prin intermediul unei campanii electorale in cadrul careia unul dintre candidati a beneficiat de o promovare agresiva, derulata cu eludarea legislatiei nationale in domeniul electoral si prin exploatarea abuziva a algoritmilor platformelor de social-media. Manipularea votului a fost cu atat mai evidenta cu cat materialele electorale de promovare a unui candidat nu au purtat insemnele specifice publicitatii electorale conform Legii nr.370/2004. In plus, candidatul a beneficiat si de un tratament preferential pe platformele de social-media, ceea ce a avut ca efect denaturarea manifestarii de vointa a alegatorilor.
15. Egalitatea sanselor trebuie garantata tuturor candidatilor si partidelor si trebuie sa stimuleze statul sa adopte o atitudine obiectiva si impartiala fata de ei si sa aplice aceeasi legislatie in mod echitabil tuturor. Cheltuielile pentru publicitate electorala pot fi limitate pentru a garanta egalitatea sanselor [a se vedea si pct.18 si 21 al Raportului explicativ la Codul de bune practici in materie electorala. Linii directoare si raport explicativ, adoptat de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002)]. Totodata, egalitatea de sanse trebuie evaluata si prin prisma comportamentului electoral al competitorilor, in 7 privinta utilizarii retelelor sociale, a noilor tehnologii, a sistemelor de inteligenta artificiala si a finantarii campaniei electorale.
16. In cauza de fata, avand in vedere prevederile art.37 din Constitutie, Curtea retine ca a fost afectata egalitatea de sanse a competitorilor electorali, ceea ce reflecta o alterare a insusi dreptului de a fi ales. Neregularitatile din campania electorala s-au rasfrant asupra competitorilor electorali, din moment ce au creat o inegalitate vadita intre candidatul care a manipulat tehnologiile digitale si ceilalti candidati participanti in procesul electiv. Astfel, expunerea semnificativa a unui candidat a condus la reducerea direct proportionala a expunerii in media online a celorlalti candidati in procesul electoral. Or, utilizarea tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale, atat de catre candidati ori competitori electorali, cat si de catre partide politice, sustinatori ori simpatizantii lor trebuie sa fie transparenta pentru a garanta integritatea si impartialitatea alegerilor. In caz contrar, alegatorii sunt impiedicati sa-si formeze o opinie despre candidati si alternativele electorale sau pot fi indusi in eroare cu privire la identitatea si calitatea candidatului ori procedurile de vot. Prin urmare, utilizarea intr-un proces electoral de catre competitorii electorali, inclusiv de catre partidele politice, a unor asemenea practici investeste autoritatile publice competente, potrivit legii, sa verifice, sa constate si, dupa caz, sa sanctioneze astfel de conduite.
17. Finantarea legala si transparenta a campaniei electorale este un factor important in regularitatea procesului electoral, iar finantarea activitatilor online trebuie, de asemenea, sa fie transparenta [pct.107 si 108 din Raportul explicativ la Codul de bune practici in materie electorala si pct.46 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala]. Publicitatea electorala online trebuie intotdeauna sa fie identificata ca atare si sa fie transparenta, atat in ceea ce priveste identitatea sponsorului sau, cat si cu privire la tehnica de diseminare 8 utilizata. Platformele de socializare ar trebui sa fie obligate sa dezvaluie permanent datele privind publicitatea politica si sponsorii electorali [a se vedea si pct.46 din Declaratia interpretativa a Codului de buna conduita in materie electorala privind tehnologiile digitale si inteligenta artificiala].
18. In prezenta cauza, Curtea ia act de faptul ca un candidat a incalcat legislatia electorala referitoare la finantarea campaniei pentru alegerile prezidentiale. Astfel, declaratiile depuse la Autoritatea Electorala Permanenta ale unuia dintre candidati referitoare la bugetul sau de campanie, pe care l-a raportat ca fiind 0 lei, sunt in contradictie cu datele prezentate in „Notele de informare” ale Ministerului Afacerilor Interne – Directia Generala de Protectie Interna si a Serviciului Roman de Informatii. Or, este de notorietate ca o campanie electorala presupune costuri si cheltuieli importante, iar situatia analizata releva o incongruenta evidenta intre amploarea campaniei desfasurate si inexistenta asumata de candidat in privinta cheltuielilor efectuate. A fost, astfel, incalcat principiul transparentei finantarii campaniei electorale, fiind induse suspiciuni cu privire corectitudinea desfasurarii alegerilor.
19. Avand in vedere cele expuse, Curtea anuleaza intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024. Efectul prezentei hotarari vizeaza toate operatiunile electorale desfasurate in temeiul celor doua hotarari ale Guvernului, inclusiv voturile deja exercitate in cadrul celui de-al doilea tur de scrutin.
20. Prin urmare, procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei va fi reluat in integralitate, Guvernul urmand sa stabileasca o noua data 9 pentru alegerea Presedintelui Romaniei, precum si un nou program calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare. Toate aceste aspecte presupun inclusiv constituirea unor noi birouri electorale, depunerea din nou de candidaturi care urmeaza a fi evaluate de noul Birou Electoral Central si derularea unei noi campanii electorale corecte si transparente, prin raportare la principiile si valorile constitutionale.
21. Prin realizarea acestui control constitutional si democratic asupra procesului electoral, Curtea isi indeplineste atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei, a carei ultima finalitate este restabilirea increderii cetatenilor in legitimitatea democratica a autoritatilor publice, in legalitatea si corectitudinea alegerilor, precum si inlaturarea oricaror suspiciuni de natura celor constatate in prezenta cauza. Sunt astfel protejate atat drepturile electorale ale cetatenilor (dreptul de vot si dreptul de a fi ales), cat si fundamentele ordinii constitutionale, premise esentiale pentru mentinerea caracterului democratic si de stat de drept al Romaniei.
22. Curtea, avand in vedere complexitatea si durata in timp a operatiunilor electorale necesare ulterior pronuntarii prezentei hotarari, constata aplicabilitatea art.83 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia Presedintele Romaniei in functie „exercita mandatul pana la depunerea juramantului de Presedintele nou-ales”.
23. Pentru considerentele expuse, in temeiul art.146 lit.f) din Constitutie, al art.37 alin.(1) din Legea nr.47/1992, precum si al art.3 din Legea nr.370/2004, cu unanimitate de voturi, 10 CURTEA CONSTITUTIONALA In numele legii HOTARASTE: 1. In temeiul art.146 lit.f) din Constitutie, anuleaza intregul proces electoral cu privire la alegerea Presedintelui Romaniei, desfasurat in baza Hotararii Guvernului nr.756/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2024 si a Hotararii Guvernului nr.1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea Presedintelui Romaniei in anul 2024. 2. Procesul electoral pentru alegerea Presedintelui Romaniei va fi reluat in integralitate, Guvernul urmand sa stabileasca o noua data pentru alegerea Presedintelui Romaniei, precum si un nou program calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare. 3. Prezenta hotarare este definitiva si general obligatorie, se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si se aduce la cunostinta publica. Pronuntata in sedinta din data de 6 decembrie 2024. (Impact Press)