Leul se confrunta cu mari riscuri, in conditiile in care cererea de valuta a crescut exponential, dupa scorul scos la alegeri de extrema dreapta si posibilitatea ca exponentul sau sa devina noul presedinte al tarii.
Lipsa unui program economic concret din partea exponentilor suveranism-distributismului si a nationalizarii principalelor industrii, este privita cu scepticism de pietele financiare, iar pensionarii sau bugetarii s-ar putea confrunta in doua – trei luni cu situatia in care nu isi vor primi pensiile sau salariile, in lipsa banilor europeni.
Dorinta autoritatilor si a BNR de a sustine moneda nationala, a fost obtinuta prin vanzari de valuta in piata. Ministrul Finantelor, Marcel Bolos, a afirmat ca au fost scoase 6 miliarde de euro din fondul special de rezerva a Guvernului, pentru a stabiliza cursul dar si pentru cheltuielile curente ale statului.
La randul sau, BNR, care monitorizeaza cu mare atentie leul, principalul sau instrument in lupta cu inflatia, ar fi fost nevoita sa cheltuie circa 1 miliard de euro.
Cristian Popa, membru al consiliului de administratie al BNR, a declarat recent Ziarului Financiar ca „intrarile de valuta au devenit iesiri, insa am vazut mai degraba concluzia acestui proces in dobanzi mai mari. (…) Cursul conteaza foarte mult, mai ales ca este ceasul economiei”. Dl Popa, a precizat, de asemenea, faptul ca „BNR a preferat aceasta stabilitate relativa a cursului valutar. Totusi, nivelul nu este fix, iar daca dezechilibrele macroeconomice nu se corecteaza este greu de imaginat ca lucrurile vor ramane la fel de stabile si pe viitor”.
Anul acesta, volatilitatea cursului euro a fost minima, deprecierea fata de ultima sedinta din 2023 fiind pe parcursul lunilor de circa 0,025 bani. In ultimele saptamani, culoarul de tranzactionare s-a ingustat la 4,976 – 4,977 lei. Insa, in ultimele doua sedinte maximul a urcat la 4,978 lei, astfel ca media de miercuri a fost identica cu cea de marti, 4,9770 lei.
Situatia actuala a fost prevazuta de catre banca centrala, care a mentinut rata de referinta, la ultima sa sedinta de politica monetara, la 6,50%.
Pana la jumatatea lunii noiembrie, indicii ROBOR se situau in apropierea dobanzii pentru facilitatea de depozit de 5,5%, care devenise principala rata directoare a pietei.
De atunci, indicii au trecut pe crestere. Miercurea aceasta, indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a crescut de la 5,91 la 5,92%, fata de 5,55%, la inceputul lui septembrie. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a urcat de la 5,95 la 5,97%, comparativ cu 5,59% in urma cu aproape trei luni, iar cel la 12 luni de la 5,99 la 6,02%, fata de 5,64% in prima parte a lunii septembrie.
Euro se tranzactiona miercuri in culoarul 1,0482 – 1,0530 dolari, fata de un maxim de 1,0597 dolari, la sfarsitul saptamanii trecute. Situatia politica incordata din Franta, unde ar putea fi votata o motiune de cenzura impotriva premierului Michel Barnier, este cea care pune presiune pe euro. Dolarul american s-a apreciat la 4,7393 lei, fata de 4,7129 lei, joia trecuta.
Media francului elvetian a stagnat la 5,3444 lei iar cea a lirei sterline a urcat la 6,0043 lei.
Pretul gramului de aur a crescut miercuri de la 402,2774 lei la 402,7351 lei, iar metalul galben se aprecia la 2.635,60 – 2.651,50 dolari/uncie.
Cursul monedelor din regiune se aprecia la 4,2899 zloti/euro la 414,06 forinti/euro.
Bitcoin se tranzactiona la jumatatea acestei saptamani in culoarul 95.414 – 97.019 dolari iar ethereum intre 3.618 si 3.750 dolari.
Analiza cuprinde perioada 27 noiembrie – 4 decembrie
