Confruntata cu o inflatie la cele mai ridicate cote din Uniunea Europeana si necesitatea de a proteja cursul leu/euro, principalul instrument utilizat in lupta cu preturile, BNR a decis vineri mentinerea ratei de referinta la 6,5%, valoare care a fost stabilita in august.
Decizia poate parea surprinzatoare, avand in vedere ca marile banci centrale au demarat deja ciclul de reducere a dobanzilor. Insa, BNR a ales „stabilitatea” inainte de alegerile parlamentare si prezidentiale, „pe fondul asteptarilor inflationiste pe termen scurt inca inalte si al cererii solide de bunuri”, conform comunicatului de presa, in care se mai precizeaza ca „rata anuala a inflatiei va scadea pana la finele anului pe o traiectorie fluctuanta si mai ridicata decat cea din prognoza din luna august 2024″.
Pe pietele asiatice cotatiile euro au atins un varf de 4,986 lei, semn ca unii dintre investitori ar dori deprecierea leului, insa tranzactiile locale s-au limitat la culoarul 4,975 – 4,977 lei, care s-a conturat in ultimele doua saptamani. In aceste conditii, cursul euro a „crescut” de la 4,9756 lei, la inceputul saptamanii, la 4,9766 lei, in sedinta de vineri.
In lipsa operatiunilor de sterilizare din partea BNR, lichiditatea din piata monetara se afla la cote ridicate, astfel ca indicii ROBOR nu cunosc modificari de mare amploare.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scazut de la 5,60 la 5,59% iar cel la 12 luni s-a consolidat la 5,64%.
Gaurile uriase din bugetul de stat obliga Ministerul de Finante sa se imprumute constant si cu rapiditate atat din piata locala cat si cea externa. Datoria Romaniei se ridica la 860 miliarde de lei (172 de miliarde de euro), adica 51,4% din PIB, iar platile cu dobanzile sunt de peste 2% din PIB.
Saptamana trecuta, Romania s-a imprumutat din piata japoneza cu 33 miliarde yeni (circa 202 milioane euro), la scadente de 3 ani, cu un randament de 2,10%/an, de 5 ani, cu un randament de 2,63%/an si 7 ani pentru care va plati o dobanda de 3,14%/an. Interesul pentru cumpararea de obligatiuni samurai a fost destul de mare, avand in vedere ca dobanda de politica monetara din Japonia este, incepand cu iulie, de 0,25%.
Evolutia pozitiva a pietei muncii din Statele Unite, unde au fost create in septembrie 254.000 noi locuri de munca, iar rata somajului a scazut la 4,1%, a provocat vineri deprecierea euro la 1,0951 – 1,1041 dolari, fata de 1,1156 – 1,1208 dolari, la inceputul saptamanii. Investitorii au luat in calcul posibilitatea ca la sedinta Rezervei Federale din noiembrie sa se decida o reducere a dobanzii de referinta, care se afla in prezent la 4,75 – 5%, cu doar 0,25% in loc de 0,50%. In piata locala, cursul dolarului a crescut de la 4,4451 lei, la inceputul saptamanii, la 4,5135 lei, la sfarsitul ei.
Media francului elvetian a fluctuat intre 5,2677 si 5,3087 lei, iar cea a lirei sterline s-a miscat in culoarul 5,9133 – 5,9766 lei. Vineri, cursul a fost stabilit la 5,2945 lei, respectiv 5,9447 lei.
In ultimele saptamani, gramul de aur a atins aproape zilnic noi valori record. Vineri, pretul a atins al patrulea maxim al ultimei saptamani, de 385,6265 lei, evolutie la care a contribuit aprecierea monedei americane, in timp ce uncia a fluctuat in apropierea recordului istoric de 2.679,20 dolari, atins in 26 septembrie.
Volumele mai mici de tranzactionare de la sfarsitul saptamanii, au permis cresterea pretului criptomonedelor. Joi, bitcoin a scazut sub pragul de 60.000 dolari, dar s-a stabilizat apoi la 62.000 dolari. Ethereum se tranzactiona la sfarsitul saptamanii in jurul pragului de 2.400 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 30 septembrie – 4 octombrie