BNR a continuat sa monitorizeze parcursul cursului euro/leu, principalul sau instrument de control a inflatiei si a derapajelor electorale ale PSDNL, inainte de alegerea noului/ vechiului sau Consiliu de Administratie si de decizia de politica monetara.
Banca centrala este nevoita sa lupte si cu deficitul bugetar care a urcat in primele opt luni, potrivit Finantelor, la 4,57% din PIB, adica 81 miliarde lei, fata de 42,19 miliarde lei, respectiv 2,63% din PIB, in perioada similara a anului trecut. Conform celor mai recente estimari ale Consiliului Fiscal, deficitul va ajunge la 8% din PIB, in 2024.
In ciuda afirmatiilor facute de premierul Romaniei, conform caruia deficitul se datoreaza investitiilor in economie, Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare a redus prognozele privind cresterea economica, din 2024, de la 3,2%, cat estima in luna mai, la 1,4%.
Situatia se explica prin efortul guvernantilor de a satisface pecuniar uriasul aparat birocratic al administratiei publice. Motiv pentru a se imprumuta in piata japoneza, prin emisiuni de obligatiuni de tip Samurai, cu scadente esalonate pe 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani si 20 de ani. De mentionat, ca dobanda de politica monetara a Bancii Japoniei fluctueaza in jurul valorii de 0,25%.
Cursul euro a urcat de la 4,9741 lei, la inceputul saptamanii, la 4,9760 lei, la sfarsitul ei, efect al cresterii cotatiilor de tranzactionare pe un nou palier, 4,975 – 4,976 lei.
Vineri, piata monetara a surprins prin scaderea indicelui ROBOR la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, de la 5,61 la 5,60%. Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%, nivel stabilit la inceputul lui septembrie, iar cel la 12 luni s-a oprit la 5,65%.
Masurile monetare luate de autoritatile de la Beijing, pentru a stimula economia Chinei, au coborat moneda americana la un minim al ultimelor 14 luni fata de un cos de valute majore. Astfel, euro a urcat, vineri, la 1,1203 dolari, fata de un minim de 1,1083 dolari, la inceputul saptamanii.
In piata locala, cursul monedei americane a scazut de la 4,4783 la 4,4612 lei.
Stabilizarea inflatiei din Tara Cantoanelor, in ultimele 15 luni, in culoarul 0 – 2%, a permis Bancii Nationale a Elvetiei sa reduca dobanda sa de politica monetara cu un sfert de punct procentual, la 1%, a treia astfel de masura din acest an. Masura nu a avut ca efect o depreciere a francului, chiar daca institutia a depreciat ca vor urma si alte taieri, iar moneda elvetiana s-a apreciat vineri pana la 0,9377 euro. In piata locala, cursul francului a urcat la sfarsitul saptamanii la 5,2832 lei.
Lira sterlina a urcat la 1,20 euro, iar media ei a s-a apreciat de la 5,9642 la 5,9711 lei.
Vineri, pretul gramului de aur a scazut de la maximul istoric de 382,8727 lei la 382,0804 lei, in conditiile in care metalul galben s-a tranzactionat in culoarul 2.642,20 – 2.675,20 dolari, dupa ce uncia a atins, joi, un record de 2.679,20 dolari.
In ceea ce priveste evolutia argintului, acesta a urcat spre 33 dolari/uncie, mai sus cu 37% comparativ cu inceputul anului, dar cu mult sub maximul istoric de aproape 50 de dolari, stabilit in 2011.
Cresterile pe care le-a inregistrat piata actiunilor s-a rasfrant si asupra criptomonedelor. Bitcoin a urcat, la sfarsitul saptamanii, la aproape 66.500 dolari, dupa care s-a retras spre 65.500 dolari. Ethereum s-a apropiat de 2.730 dolari, si a alunecat apoi la 2.630 dolari. (Radu Georgescu)
Analiza cuprinde perioada 23 – 27 septembrie
