Puls VALUTAR / Statul continua sa se imprumute masiv: peste 2,3 miliarde de lei intr-o singura zi

La finalul acestei saptamani se va desfasura sedinta de politica monetara a BNR. Piata asteapta o prima reducere a ratei de referinta, incepand cu ianuarie 2023, de la 7 la 6,75%, si pe cea a facilitatii de depozit, care a devenit de la inceputul anului principala dobanda, urmare a lichiditatii excedentare, de la 6 la 5,75%.


Pana vineri, nu sunt de asteptat schimbari in valoarea indicilor ROBOR.

La inceputul acestei saptamani, indicele la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, s-a oprit la 6,1%. Indicele ROBOR la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 6,04% iar cel la 12 luni la 6,05%, valori comparabile cu cele de la jumatatea lui mai 2022.

Prima zi din iulie a adus o scadere a indicelui de referinta pentru creditele consumatorilor (IRCC) de la 5,9%, in trimestrul al doilea, la 5,86%, in perioada 1 iulie – 31 septembrie.

Finantele si-au propus sa se imprumute luna aceasta cu 6 miliarde de lei, la care se poate adauga suma de 585 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.

Statul s-a imprumutat lunea aceasta cu aproape o treime din suma planificata. Trezoreria a atras 1,387 miliarde lei cu scadenta iunie 2025, la un randament mediu anual de 6,01%, iar valoarea programata a emisiunii a fost de 800 milioane lei. Finantele s-au mai imprumutat cu 943,2 milioane lei cu scadenta octombrie 2033, la un randament mediu de 6,87%/an, in timp ce valoarea programata a fost de 300 milioane lei.

La sfarsitul primului trimestru, fondurile straine detineau 25% din titlurile de stat, fondurile de pensii private aveau o expunere de 23,9%, iar bancile una de 40,6%.

Leul a avut o evolutie apreciativa, in ton cu cea a monedei unice si a valutelor de la marginea zonei euro. Pietele asteapta runda a doua a alegerilor parlamentare anticipate din Franta, care ar putea atenua castigurile din primul tur obtinute de extrema dreapta si cea stanga.

Cursul euro a scazut marginal de la 4,9771 la 4,9770 lei, in timp ce tranzactiile s-au limitat la culoarul 4,9765 – 4,9775 lei.

Presiunea pe leu se va mentine, in conditiile in care deficitul bugetului de stat a crescut in primele cinci luni cu 3,4% din PIB, comparativ cu perioada similara din 2023.

Euro fluctua intre 1,0732 si 1,0776 dolari, pe fondul incertitudinilor legate de alegerile din Franta, astfel ca media monedei americane a scazut de la 4,6489 la 4,6263 lei.

Cursul francului elvetian a coborat la 5,1349 lei, iar cea a lirei sterline la 5,8622 lei.

Pretul gramului de aur a scazut la 346,1836 lei. Evolutia a fost determinata de depreciere monedei americane, care redus efectul cresterii metalului galben la 2.317,40 – 2.338,90 dolari/uncie.

Bitcoin s-a mentinut pe crestere si se tranzactiona intre 62.515 si 63.726 dolari. Ethereum a urcat la 3.428 – 3.515 dolari. (R.G.)

NOTA: Sunt folosite date si informatii disponibile pana la ora 14.

Leave a Reply