Cresterea, in martie, a preturilor din Statele Unite cu 3,5% a redus semnificativ pariurile pe o scadere a dobanzilor de catre Rezerva Federala, iar moneda americana s-a apreciat cu rapiditate, ea fiind considerata drept un „refugiu” in perioadele complicate pe plan international.
Investitorii si-au restrans plasamentele pe activele considerate riscante, cum sunt euro si monedele de la marginea zonei, fiind influentati si de cresterea tensiunilor militare din Orientul Mijlociu care au drept combatanti Israelul si Iranul, cat si aliatii celui din urma.
Moneda unica s-a depreciat, vineri, pana la 1,0623 dolari, cu inchiderea pietei de peste Ocean la 1,0640 dolari, fata de 1,0871 dolari in sedinta de marti, ceea ce a ridicat media monedei americane de la 4,6322 la 4,6645 lei, o medie mai mare fiind atinsa la inceputul lui noiembrie trecut. Cresterea dolarului din ultimele doua sedinte este de aproape 9 bani.
Aprecierea monedei americane si a metalului galben, care a atins un maxim istoric de 2.431,90 dolari/uncie, au ridicat pretul gramului de aur de la 347,5290 lei la un nou record de 359,6861 lei.
De la un prag de rezistenta de 2.300 dolari/uncie, care a fost depasit rapid, analistii vad acum atingerea unei valori de 3.000 dolari, pana la sfarsitul anului, efect al cresterii aversiunii fata de risc.
Cresterea metalului galben este pusa si pe seama majorarii de catre bancile centrale ale propriilor rezerve. Recordmena este cea a Chinei, care si-a majorat rezerva anul trecut cu 200 de tone. La randul lor, India si Turcia sunt mari cumparatori, dorinta lor fiind de a-si reduce expunerea la dolarul american, inainte de alegerile prezidentiale din Statele Unite. Un eventual nou mandat al lui Donald Trump ar creste vulnerabilitatea la eventuale sanctiuni economice.
Cursul euro a crescut de la 4,9678 lei, minim al ultimelor cinci saptamani, in sedinta de luni, la 4,9714 lei, in cea de vineri, cand cotatiile au urcat la 4,97 – 4,973 lei.
BNR anunta tot mai des ca „nu s-au inregistrat tranzactii pe piata monetara interbancara”, in conditiile in care exista zilnic un excedent de peste 40 miliarde lei, iar bancile comerciale prefera sa-l plaseze in depozite la BNR, unde primesc o dobanda de 6%/an.
O prima schimbare ar putea apare dupa data de 13 mai, cand se va desfasura sedinta de politica monetara a BNR. Analistii anticipeaza o prima taiere a dobanzii de referinta cu un sfert de punct procentuale, in cazul in care inflatia isi va mentine tendinta descendenta. In martie, rata anuala a inflatiei a scazut la 6,61%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeana, de la 7,23% in februarie.
Pana atunci, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, va stagna la 6,05%, cel la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, la 6,07% iar cel la 12 luni la 6,08%.
Aversiunea fata de risc a apreciat francul elvetian 5,1091 lei, la inceputul saptamanii, fata de 5,0608 lei, la inceputul ei. Media lirei sterline a urcat vineri la 5,8281 lei.
Aprecierea monedei americane a afectat performanta criptomonedelor. Bitcoin s-a depreciat la sfarsitul saptamanii la 62.307 – 64923 dolari iar ethereum la 2.920 – 3.102 dolari. (Radu Georgescu)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 8 – 12 aprilie