Se constata o tendinta de crestere a initiativelor care vizeaza utilizarea numerarului, a spus vineri la o conferinta de specialitate Alexandru Paunescu, directorul juridic al BNR, dand exemplul Bancii Centrale a Germaniei si a Danemarcei, care acorda accesului la numerar un rol extrem de important.
De asemenea, amenintarile informatice fac destul de costisitoare acoperirea securitatii tranzactiilor.
„Numerarul ramane o piesa de baza in sistemul financiar, in special acolo unde infrastructura pentru plati electronice nu este suficient de dezvoltata sau unde nivelul de educatie financiare este unul scazut. Desi tehnologia avanseaza rapid si vedem o crestere a platilor electronice, pentru multi oameni accesul la numerar ramane o provocare. Mai ales daca ne gandim la persoanele cu deficiente de vedere sau la cei cu niveluri scazute de alfabetizare financiara”, a spus Paunescu.
Exista si tari fara astfel de plafoane. Spre exemplu, in Germania nu exista o limita pentru platile numerar, insa comerciantii care accepta plati superioare valorii de 10.000 euro trebuie sa identifice cumparatorul respectiv. In cazul Irlandei, desi nu exista plafoane stabilite la nivelul legislatiei, exista unele limitari in practica, la nivel de comercianti.
Numarul statelor in care nu exista restrictii pentru platile cu numerar este destul de redus; putem aminti de cazul Tarilor de Jos, dar acolo oamenii platesc in mod obisnuit cu cardul, indiferent ca vorbim de un mic magazin sau comercianti mari. De asemenea, Austria, Luxemburg, Cipru si Islanda sunt tarile care la nivelul Uniunii Europene nu au plafoane stabilite pentru platile cu numerar.
Cum sta Romania – initiative care ar putea fi plasate intr-un context mai degraba electoral
Banca Centrala Europeana a adoptat recent o serie de avize referitoare la proiecte care au avut ca obiect fie limitarea platilor in numerar pentru contributii publice de asigurari sociale (cazul Slovaciei) fie excluderea posibilitatii de cumparare a proprietatilor imobiliare cu numerar- cazul Greciei. Au existat unele initiative care vizau impactul accesului la numerar mai exact al reducerii acoperirii geografice cu bancomate sau reducerea serviciilor cu numerar la sucursale bancare : Franta, Ungaria si Tarile de Jos.
In Senat asteapta sa fie discutate 3 initiative legislative cu privire la soarta numerarului: cea mai recenta e cea depusa de AUR inainte de Craciun. Proiectul are un aviz negativ din partea BNR, dar asta nu impiedica parcurgerea intregului proces legislativ.
Un alt proiect este depus de liberali, cu o luna inainte de proiectul AUR, care si el e avizat negativ de BNR, dar care isi continua parcursul legislativ.
In sfarsit, un al treilea demers apartine USR, fiind depus aproximativ simultan cu cel al social-democratilor.
Rolul unei banci centrale traditionale este de a se asigura ca la nivelul economiei exista suficient numerar pentru a putea face economia sa functioneze in parametri normali.
„Este de remarcat si necorelarea initiativelor legislative existente cu cadrul normativ in vigoare. Nu prea se tine cont de ceea ce exista. Pur si simplu se emit niste proiecte de acte normative care n-au legatura cu ceea ce exista in acest moment. Se emit proiecte de acte normative ca reactie la alte proiecte. Multitudinea initiativelor la nivel national aflate in diverse stadii ale procesului legislativ vizeaza aspecte distincte ale aceluiasi act notmativ fie se bat cap in cap, fie nu se coreleaza risca sa risca sa genereze o situatie de incoerenta si instabilitate legislativa, evident contrar a principiului securitatii juridice”, spune Alexandru Paunescu, citat de Hotnews.
In Romania au existat 3 initiative legislative recente care au vizat legea 70/2015, fie in sensul abrogarii in integralitate, fie in sensul modificarii plafoanelor in vigoare pentru operatiunile cu numerar. Aceste initiative mai ales cea cu privire la abrogarea Legii 70 ar putea fi plasata intr-un context mai degraba electoral. Una dintre initiative avea in vedere la revenirea la limitele maxime optimizate prin majorarea plafoanelor stabilite anterior , fara a tine cont de ralitatile de azi. Ambele au fost respinse de Senat, spune Paunescu.
Obiectul alte initiative in domeniu aflat pe ordinea de zi a Senatului consta in majorarea plafoanelor existente. Modificarea in acest caz este motivata de necesitate a corelarii valorii plafoanelor stabilite cu cerintele realitati economice actuale. Se doreste majorarea de la 5.000 lei la 10.000 lei de persoana pentru incasari, respectiv de la 10.000 la 20.000 de persoana pentru plati.
De mentionat ca nu s-a pus niciodata problema in Romania si niciun stat din cadrul Uniunii Europene de interzicere a platilor cu numerar, spune Paunescu.
Intr-un raport publicat de BNR, institutia emitenta de moneda arata ca desi numarul de ATM-uri per 100.000 locuitori este comparabil cu alte tari din regiune, specificul national (procentul ridicat al populatiei din mediul rural, care utilizeaza cu precadere numerar) impune o tranzitie graduala catre solutii digitale de plata, cu mentinerea unei prezente adecvate in teritoriu.
Isarescu: Ajung in Suedia si intreb cum e cu cashless society. Imi zice: „Nu mai e!” Au lasat-o mai moale
Guvernatorul BNR explica acum cativa ani ca in cultura in care am fost formati, ne place sa simtim fizic banii in buzunar, functia de tezaurizare fiind la mare cinste printre noi. Mai recent, Isarescu a vorbit de exemplul Suediei, promotoare a societatii fara numerar.
„Am auzit ca dispar banii fizici. Cand Banca Suediei, cea mai veche banca centrala, a sarbatorit 300 de ani, spuneau inainte ca Suedia va deveni prima tara cashless society (n.red. societate fara numerar). Ajung acolo si intreb cum e cu cashless society. Imi zice: «Nu mai e!» Au lasat-o mai moale. Mi-au zis ca au vreo 2 milioane de pensionari care vor sa plateasca in continuare cu numerar”, a declarat Mugur Isarescu. „Astea sunt bau bau-ri, iar madame Lagarde a spus foarte clar ca o buna parte din populatie prefera platile in bancnote, a mai spus guvernatorul BNR.
(R.G.)
