In saptamana in care BNR a decis sa mentina dobanda de politica monetara la 7%/an, segmentele valutara si monetara ale pietei locale au ramas stabile.
„Perspectiva cresterii ratei anuale a inflatiei in debutul anului curent – sub impactul majorarii si introducerii unor taxe si impozite indirecte – a reprezentat principalul element care a contribuit la decizia BNR”, asa cum se precizeaza in comunicatul de presa publicat la sfarsitul sedintei, care s-a desfasurat marti.
Confirmarea a venit a doua zi, cand INS a anuntat ca inflatia din Romania a urcat, in ianuarie, la 7,41%, de la 6,61% in decembrie, efect al noilor taxe si impozite, introduse de PSDNL.
Cursul euro a crescut de la 4,9753 lei, la inceputul saptamanii, la 4,9770 lei, la sfarsitul ei, iar culoarul de tranzactionare s-a limitat la 4,974 – 4,978 lei.
Mentinerea leului intr-o zona „sigura” se datoreaza faptului ca BNR foloseste cursul euro drept principal instrument in lupta cu inflatie, dar si scaderii cu 7% a deficitului de cont curent, consecinta a reducerii preturilor la energie si a consumului intern.
Analistii BCR se asteapta ca banca centrala sa opereze, in luna mai, prima reducere a ratei de referinta si anticipeaza ca aceasta „sa ajunga la 5,75%, la final de 2024, de la 7,00%, cat este acum. Vedem ca fiind un scenariu posibil si ca BNR sa efectueze prima reducere de dobanda, in luna aprilie, data fiind evolutia favorabila a inflatiei, insa acesta nu este scenariul nostru de baza”.
Supralichiditatea din piata monetara a redus tranzactiile, in unele sedinte, spre zero, datorita faptului ca bancile comerciale, in loc sa crediteze economia, isi plaseaza excedentul de lei in depozitele BNR, la o dobanda de 6%/an.
Indicii ROBOR au revenit la valori comparabile cu cele din mai – iunie 2022. Cel la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 6,09%. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 6,12%, iar cel la 12 luni s-a consolidat la 6,13%.
Gaurile uriase din sacul bugetului de stat a impus Trezoreriei sa creasca volumul imprumuturilor din piata locala, dar si din cea externa, unde doreste sa plaseze obligatiuni in euro pe 7 ani si pe 12 ani.
Saptamana trecuta, Finantele s-au imprumutat cu 784 milioane lei, printr-o emisiune cu scadenta aprilie 2031, la un randament de 6,42%, si cu 654 milioane lei, scadente in aprilie 2030, la o dobanda de 6,60%/an.
Euro a inceput saptamana la 1,0806 dolari, a atins miercuri un minim de 1,0695 dolari, si se tranzactiona, vineri, intre 1,0732 – 1,0788 dolari. Cresterea preturilor de productie din Statele Unite a fost motivul aprecierii monedei americane, investitorii considerand ca prima reducere a dobanzii de catre Rezerva Federala va avea loc la jumatatea anului. In piata locala, cursul dolarului a urcat la 4,6505 lei si a incheiat saptamana la 4,6207 lei.
Media francului elvetian s-a miscat intre 5,2387 si 5,2752 lei, cea de vineri fiind stabilita la 4,2450 lei. Intrarea in recesiune tehnica a Marii Britanii, in a doua jumatate a anului trecut, a depreciat media lirei sterline de la 5,8501 la 5,8173 lei.
Pretul gramului de aur a crescut marginal, la sfarsitul saptamanii, la 298,2265 lei, dupa ce metalul galben s-a apreciat la 1.997 – 2.015 dolari/uncie.
Bitcoin s-a apropiat, joi, de pragul de 53.000 dolari si a incheiat saptamana la 51.213 – 52.060 dolari. Dupa o crestere la circa 2.870 dolari, ethereum s-a retras la 2.767 – 2.823 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 12 – 16 februarie
