Chiar daca rata anuala a inflatiei a scazut, in decembrie, la 6,61%, fata de 6,72% in luna precedenta si o prognoza a BNR de 7,5% pentru sfarsitul anului trecut, banca centrala a decis, la prima sa sedinta de politica monetara din 2024, sa mentina rata de referinta la 7%, valoare stabilita in urma cu fix un an.
Decizia era asteptata de piata, BNR anticipand in noiembrie, in ultimul sau Raport asupra inflatiei, revenirea pe crestere a preturilor de consum la 7,7% la sfarsitul primului trimestru. De altfel, in comunicatul de presa care a urmat sedintei BNR, se arata ca „rata anuala a inflatiei se va mari in prima luna a anului curent si isi va relua apoi descresterea graduala, pe o traiectorie mai joasa decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din noiembrie 2023″.
Nivelul ridicat al dobanzii de referinta, doar cea din Ungaria depasind-o, cu 10,75%, asigura un flux constant de valuta care se indreapta catre plasamentele in titlurile de stat locale, ceea ce asigura stabilitate cursului euro/leu.
Pe de alta parte, scaderea consumului intern a redus deficitul contului curent al balantei de plati in perioada ianuarie – noiembrie 2023 la 20,2 miliarde euro, fata de 24,331 miliarde euro in intervalul similar din 2022.
Culoarul de tranzactionare al euro a ramas unul ingust, 4,971 – 4,974 lei, iar fluctuatiile cursului s-au limitat la 4,9715 lei, in sedinta de marti, si 4,9731 lei, in cea de vineri.
De altfel, comunicatul BNR observa ca „pe fondul atractivitatii relative inca ridicate a plasamentelor in moneda nationala, cursul de schimb leu/euro s-a mentinut relativ stabil si in lunile noiembrie si decembrie”.
Dobanzile interbancare au continuat sa scada. Vineri, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, s-a consolidat la 6,18%, cea mai mica valoare incepand cu data de 24 iunie 2022. Indicele la 6 luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,22%, cel mai redus nivel incepand cu data de 7 iunie 2022, iar indicele la 12 luni s-a oprit la 6,24%.
Gaurile mari din bugetul de stat au determinat Trezoreria sa majoreze sumele cu care s-a imprumutat. Astfel, Finantele au atras 703 milioane lei prin certificate pe sapte luni, 1,9 miliarde lei scadente in octombrie 2026, 875 milioane lei cu scadenta aprilie 2030 si 853,9 milioane lei scadente in octombrie 2033, la randamente medii anuale de 6,03%, 6,16%, 6,49%, respectiv 6,15%. Adaugand si cele 847 de milioane lei cu scadenta in mai 2027, de la prima licitatie din 2024, Trezoreria a acoperit aproape in totalitate suma planificata sa fie imprumutata in cursul lunii ianuarie.
Saptamana aceasta vor avea loc o licitatie de certificate cu scadenta la 12 luni, care are un volum programat de 400 milioane lei si doua cu titluri cu scadentele ianuarie 2026 si aprilie 2031, care au fiecare o valoare initiala 575 milioane lei.
Euro a testat, saptamana trecuta, revenirea peste pragul de 1,10 dolari, dar a inchis vineri pe pietele americane la 1,0949 dolari, dupa ce un oficial al Rezervei Federale americane a atras atentia asupra mentinerii unui politici monetare restrictive pana la convergenta durabila a inflatiei spre nivelul tinta. In piata locala, cursul dolarului a fluctuat intre 4,5351 si 4,5460 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5371 lei.
Media francului elvetian a scazut de la 5,3431 la 5,3151 lei, iar cea a lirei sterline a inchis saptamana la 5,7867 lei.
Metalul galben a crescut vineri la 2.034 – 2.061 dolari/uncie, motiv pentru ca pretul gramului de aur sa urce la un maxim al saptamanii de 298,1008 lei.
Decizia SEC (Comisia de Valori Mobiliare a SUA) de a aproba aparitia a 10 ETF-uri care au drept baza bitcoin a ridicat, joi, pretul monedei digitale aproape de 49.000 dolari. Au urmat rapid marcarile de profit, iar criptomoneda s-a depreciat la sfarsitul saptamanii la 42.595 – 43.032 dolari. Ethereum a fost mult mai stabil si fluctua intre 2.543 si 2.581 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 8 – 12 ianuarie
