Biserica parohiei “Sfantul Gheorghe” din Vicovu de Sus, judetul Suceava, a devenit neincapatoare, astazi, la Slujba de Boboteaza, care a fost oficiata de episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, Preasfintitul Parinte Damaschin Dorneanu.
Sute de credinciosi s-au inghesuit sa ia agheasma sfintita de inaltul prelat ortodox, care a ales sa fie prezent in mijlocul oamenilor din Vicovu de Sus datorita spiritului profund crestin ortodox care domneste in aceasta comunitate.
Preasfintitul Parinte Damaschin Dorneanu a savarsit si slujba de sfintire a Agheasmei Mari, iar cei peste 500 de credinciosi s-au grabit sa duca acasa apa sfintita facatoare de minuni.
Aghiasma Mare se savarseste numai de Boboteaza, spre deosebire de Agheasma Mica, ce se obtine prin sfintirea in biserica a apei, in prima zi a fiecarei luni, dar si in case, la sfestanie. Totodata, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, intre 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosita.
Boboteaza este sarbatorita pe 6 ianuarie si, impreuna cu ziua Sfantului Ioan Botezatorul, praznuit pe 7 ianuarie, marcheaza finalul perioadei de 12 zile a sarbatorilor de iarna, care incep in Ajunul Craciunului.
De Boboteaza, romanii respecta mai multe traditii si obiceiuri. In functie de fiecare zona a tarii, se prezice viitorul in noul an, se sfintesc apele, fetele pun busuioc sub perna ca sa isi viseze ursitul, iar barbatii se intrec inot pentru a scoate crucea aruncata de preot in apa.
Pe 6 ianuarie, ortodocsii celebreaza botezul Mantuitorului in apele Iordanului de catre Sfantul Ioan Botezatorul. La Boboteaza se sfintesc toate apele. Preotul se duce la o apa unde va arunca o cruce, mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care reuseste sa ajunga primul la ea primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot anul.
In vechime, cel care gasea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul tarii si era tinut la mare cinste de catre ceilalti.
Potrivit traditiei, in ajunul Bobotezei, in casele romanilor se pregateste o masa asemanatoare cu cea din Ajunul Craciunului. Astfel, sub fata de masa se pune fan sau otava, iar pe fiecare colt al acesteia se pune cate un bulgare de sare. Apoi, pe masa se asaza 12 feluri de mancare: coliva, bob fiert, fiertura de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de “burechiuse” sau “urechiusele babei” (fasole alba cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prajit, placinte de post umplute cu tocatura de varza acra, placinte cu mac.
Nimeni nu se atinge de bucate pana nu soseste preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. “Chiralesa” provine din neo-greaca si inseamna “Doamne, miluieste!”. Exista credinta ca, strigand “Chiralesa”, oamenii capata putere, toate relele fug si anul va fi curat pana la Sfantul Andrei (30 noiembrie). Dupa sfintirea alimentelor, o parte din mancare se da animalelor din gospodarie, pentru a fi fertile si protejate de boli.
In amintirea botezului lui Iisus Hristos in Iordan si a aratarii Sfintei Treimi in ziua Bobotezei (6 ianuarie) se savarseste slujba Agheasmei Mari sau sfintirea cea mare a apei. Pentru cei care cred, puterea aghiasmei este foarte mare. Ea se ia spre sanatatea sufletului si a trupului.
Se foloseste la sfintirea locasului de cult, la sfintirea vaselor bisericesti, la sfintirea vesmintelor liturgice, a caselor in care locuim, a izvoarelor de apa si a gradinilor roditoare.
Credinciosii si preotii considera ca apa de la Boboteaza are o putere deosebita, pentru ca a fost sfintita printr-o dubla chemare a Sfantului Duh, iar sfintirea are loc chiar in ziua in care Mantuitorul s-a botezat in apele Iordanului. Apa sfintita la biserica in aceasta zi si luata de credinciosi nu se strica niciodata. Prin agheasma se intelege atat apa sfintita, cat si slujba pentru sfintirea ei.
La Boboteaza se sfintesc toate apele, iar preotul se duce la o apa in care arunca o cruce. Mai multi barbati se arunca in apa ca sa o aduca inapoi, iar cel care va scoate crucea din apa va avea noroc tot anul. Semne prevestitoare Se crede ca, daca in dimineata Ajunului de Boboteaza, pomii sunt incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Traditia mai spune ca la Boboteaza nu se spala rufe. In aceasta zi sunt interzise certurile in casa si nu se da nimic cu imprumut. Fetele isi pun busuioc sub perna Potrivit traditiei populare, in noaptea de Boboteaza, fetele tinere isi leaga pe inelar un fir rosu de matase, pun o ramurica de busuioc sub perna si isi viseaza ursitul. De asemenea, se spune ca fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza se vor marita in acel an.
Un alt obicei mai este intrecerea barbatilor inot dupa cruce. Preotul arunca o cruce in apa si mai multi barbati se arunca pentru a o aduce inapoi. Primul care ajunge la cruce primeste binecuvantarea preotului si se considera ca va avea noroc tot restul anului.
In trecut, barbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul tarii. In unele sate, in trecut, femeile se adunau in grupuri mari, la una dintre ele acasa, si aduceau mancare si bautura, cantau si dansau. Dimineata ieseau pe strada si luau pe sus barbatii care le apareau in cale, ii duceau la rau si ii amenintau cu aruncatul in apa. Obiceiul se numea „Iordanitul femeilor”. In unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste in comunitatea femeilor casatorite prin udarea cu apa din fantana sau dintr-un rau. (E.T.)
