Riscurile intrarii in recesiune a economiei Romaniei au crescut odata cu masurile fiscale luate de PSDNL, care incearca astfel sa-si protejeze bazinul electoral al bugetarilor pe seama mediului privat. „Niciuna (dintre tarile din regiune, n.red.) nu are problema fiscal-bugetara pe care o are Romania”, a atras atentia guvernatorul Mugur Isarescu, la prezentarea Raportului asupra Inflatiei.
Aceasta creeaza dificultati BNR in ceea ce priveste scaderii inflatiei. In comunicatul de presa care a urmat sedintei de politica monetara, unde s-a decis mentinerea ratei de referinta la 7%/an, nivel stabilit in ianuarie, se arata ca „incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei inflatiei decurg din cresterile de taxe si impozite destinate accelerarii consolidarii bugetare, potential suplimentate in perspectiva, dar si din evolutia cotatiei petrolului, in contextul conflictului din Orientul Mijlociu”.
Principala arma antiinflationista aflata la dispozitia bancii centrale este cursul euro/leu. Motiv pentru mentinerea stabilitatii acestuia, ceea ce a facut din leu cea mai stabila moneda regiune, cu o depreciere de la inceputul anului de numai 0,45%.
Cursul euro a scazut de la 4,9696 lei, in sedinta de marti, la 4,9673 lei, in cea de joi, pentru ca saptamana sa se incheie la 4,9692 lei, cand tranzactiile s-au efectuat in culoarul 4,967 – 4,972 lei, iar piata s-a inchis la 4,972 lei.
Dobanzile interbancare au scazut la sfarsitul saptamanii si se situau la valori comparabile cu cele din ultima parte a lunii iunie 2022.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a coborat de la 6,34 la 6,30%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,40 la 6,37%, iar cel la 12 luni a scazut de la 6,48 la 6,46%.
Trezoreria s-a imprumutat in perioada analizata cu 500 milioane lei scadente in mai 2024 la un cost mediu anual de 6,03%, cu 887,5 milioane lei cu scadenta in aprilie 2031 la un randament mediu de 6,83% si cu 895,5 milioane lei scadente in octombrie 2033 la un randament mediu de 6,86%. Statul s-a imprumutat cu peste 420 milioane lei peste valorile initiale ale emisiunilor.
Atat Jerome Powell, presedintele Fed, cat si Christine Lagarde, presedintele BCE, au afirmat saptamana trecuta ca sunt institutiile pe care le conduc sunt pregatite sa mentina un nivel ridicat al dobanzilor de politica monetara pana cand va fi atins nivelul tinta propus pentru inflatie.
Euro a avut o evolutie descendenta, si a alunecat de la 1,0756 dolari, valoare atinsa luni, maxim al ultimelor doua luni, la 1,0656 dolari, la sfarsitul saptamanii, cand piata americana s-a inchis la 1,0686 dolari, dupa ce Moody’s a inrautatit perspectiva ratingului de credit al Statelor Unite de la stabila la negativa, decizie cauzata de deficitul fiscal ridicat si declinul accesibilitatii datoriei.
In piata locala, cursul monedei americane a fluctuat intre 4,6224 si 4,6566 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,6537 lei.
Media francului elvetian a crescut de la 5,1564 la 5,1647 lei iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,7391 la 5,6833 lei.
Pretul gramului de aur a crescut vineri, dupa mai multe sedinte de depreciere, la 292,2353 lei, evolutie la care a contribuit aprecierea monedei americane, in timp ce metalul galben a scazut pe parcursul zilei de la 1.959 la 1.933 dolari.
Bitcoin a testat joi pragul de 38.000 dolari si fluctua la sfarsitul saptamanii intre 36.769 si 37.187 dolari. Ethereum a devenit cea mai tranzactionata criptomoneda ceea ce i-a ridicat pretul la aproape 2.150 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 6 – 10 noiembrie
