Panorama teatrala la jumatatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstreaza felul in care Teatrul National „Mihai Eminescu” din Timisoara a reconfigurat, pentru orasul si pentru comunitatea pe care le reprezinta, o structura culturala inalt profesionala. Initiativele sale de anvergura internationala contin atat spatiul vizibil al evenimentului, cat si pe cel profund, de structura.
Anotimpurile FEST-FDR au prilejuit in Primavara si in Vara FEST-FDR un racord direct al spectatorului – pasionat de teatru, de literatura, de film si, nu in ultimul rand, de propria viata – cu unele dintre cele mai solide creatii teatrale europene, cu mari artisti de teatru si film, cu autori de Nobel: Bros de Romeo Castellucci, Furtuna, in lectura regizorala a lui Alessandro Serra, La Gioia al fabulosului Pippo Delbono, Orlando Trip – o lectura teatrala a creatiei lui Ariosto si a Virginiei Woolf, tulburatorul A Girl’s Story, dramatizare a romanului autoarei de Nobel, Annie Ernaux si, fara doar si poate, o premiera absoluta pentru Timisoara si un moment de varf al Capitalei Europene a Culturii – prezenta pe scena Teatrului National a actorului american de teatru si film John Malkovich, a muzicienilor si a celebrei orchestre a Academiei din Viena, in spectacolul The Infernal Comedy.
La nivel de constructie a unei structuri pentru dezvoltarea societatii prin cultura, prin teatru, Teatrul National face pasi fermi. Este cazul proiectelor dedicate grupurilor vulnerabile, reunite in traseului Vocile orasului din cadrul programului cultural al CEaC – atelierul si spectacolul Vocile orasului – Central Park, care au implicat in lucrul de teatru persoane cu deficiente de auz, respectiv atelierul Viitorul copiilor si spectacolul-studiu Slow down! / Mai incet!, o formula de traire a bucuriei alaturi de copii cu handicap neuro-motor sever, precum si al proiectului Banat in Europe, respectiv al spectacolului aTMosfera, dedicate crearii unui spatiu teatral transfrontalier comun.
Capacitatea Teatrului National de a crea si de a produce premiera spectacolului Exod, in regia celebrului regizor Oskaras Koršunovas, este dovada practica a directiilor ferme, moderne, pe care si le-a asumat Teatrul National, precum si a capacitatii sale de a se defini ca un teatru viu, cu adevarat international.
Aceasta dimensiune europeana este, in egala masura, probata de increderea si de determinarea cu care Teatrul National parcurge traseul pentru a oferi orasului o sala de spectacol moderna, dezvoltata in sensul unui centru teatral international.
Teatrul National din Timisoara este unul dintre cele sase teatre de rang national din Romania, aflate in subordinea Ministerului Culturii. Istoria lui se leaga de istoria cladirii care – concret si simbolic – are numarul cadastral 1, de Teatrul Franz Josef, asa dupa cum se numea la inaugurarea sa, in 1875. Din 1945 pana in 2008, Teatrul National functioneaza in aceasta cladire istorica, aflata in proprietatea Primariei Timisoara, alaturi de celelalte trei institutii de cultura, jucandu-si spectacolele in Sala Mare.
O sala de teatru moderna, multifunctionala, a reprezentat mai mult decat un vis, a reprezentat un obiectiv pe care managementul Teatrului National il urmareste din primul moment. La fel este si conceptul de reconversie culturala pentru teatru.
Teatrul National deschide acest drum inca din 2006, incepand demersuri pentru obtinerea a ceea ce urma sa devina Sala 2. Concret, parcursul cultural al fostului manej imperial, parte a bastionului Theresia (in jurul caruia, un secol mai tarziu, s-a dezvoltat Parcul Civic), pana in 2008 o sala de sport cvasi-abandonata, se pune in miscare in momentul in care Primaria Timisoarei aproba HCL nr. 46/26.02.2008, prin care trece spatiul in folosinta Teatrului National pentru o perioada de 49 de ani, in mandatul ministrului Culturii Adrian Iorgulescu. Teatrul National il numeste Sala 2 si incepe sa il foloseasca inca din primavara aceluiasi an.
Vaduvit pana atunci de un spatiu cu amprenta identitara proprie, efectul este imediat: Teatrul National este descoperit de noile generatii ale Timisoarei, care adopta Sala 2 ca pe un loc al descoperirii, al experimentului. Sala 2 isi formeaza rapid un public fidel, pentru care montarea unui titlu aici reprezinta o atractie si o certitudine si, in egala masura, devine un portal catre lumea teatrului si catre asumarea unui concept social prin teatru.
In 25 ianuarie 2010, dupa doar patru luni de lucrari, Sala 2 se redeschide ca una dintre cele mai originale sali de spectacol din tara: un spatiu de joc modular, de tip black-box, gandit ca o structura independenta de peretii exteriori, conservati astfel in spiritul respectului pentru mostenirea istorica si identitara a cladirii.
Peste patru ani, eforturile si perseverenta Teatrului National dau Salii 2 sansa ca, prin HCL nr. 512/23.10.2014, Primaria Timisoara sa treaca Sala 2 din domeniul public al municipiului in domeniul public al Statului Roman, in scopul darii in administrare catre Teatrul National. Doi ani mai tarziu, prin HG 898/2016, este aprobata inscrierea Salii 2 in inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului si darea acesteia in administrarea Teatrului National „Mihai Eminescu” din Timisoara, de catre Ministerul Culturii, in calitate de reprezentant al Statului roman.
Din acest moment, Sala 2 este prima cladire care, de la infiintarea Teatrului National, ii este destinata exclusiv si care ii defineste vectorul de directie. Este un moment decisiv in istoria contemporana si pentru infrastructura culturala a Romaniei.
De atunci, Sala 2 este un spatiu foarte activ: Teatrul National monteaza si joaca aici spectacole multe, complexe. Povestea de incredere dintre acest spatiu si public creste si se dezvolta tot mai mult; Sala 2 este locul care pastreaza legatura dintre cuvant si sensul sau vital; Sala 2 este locul in care, in vara lui 2011, visul despre Timisoara – Capitala Europeana a Culturii a fost asumat de oras.
Unul dintre obiectivele prioritare ale Teatrului National este sa pregateasca cladirea Salii 2 pentru o utilizare optima. O.U.G. nr. 42/2019, initiata in mandatul ministrului Culturii Daniel Breaz, va cuprinde lucrarile de extindere si modernizare ale Salii 2, iar O.U.G. nr. 83/2022, adoptata in mandatul ministrului Lucian Romascanu, specifica asigurarea finantarii din bugetul de stat. Asadar, abia din acel moment, conform Legii finantelor publice, proiectul de extindere si modernizare a Salii 2 isi continua parcursul.
In martie 2023, dupa aprobarea studiului de fezabilitate, Teatrul National a inceput demersurile pentru licitatia privind proiectul tehnic si executarea lucrarilor. In prezent, licitatia este in desfasurare, in conditiile si in limitele legii. In acest sens, adoptarea O.G. nr. 36/2023, initiata in mandatul ministrului Culturii Raluca Turcan, asigura timpul necesar pentru ca proiectul Salii 2 a Teatrului National sa fie posibil cu respectarea legislatiei in vigoare si a tuturor normativelor, dand posibilitatea Teatrului National sa construiasca o sala de teatru pentru viitor, o sala de teatru pentru Timisoara, pentru oamenii care traiesc, care vor trai sau care vor vizita Timisoara, mostenire a Capitalei Europene a Culturii. Sala 2 este felul in care Teatrul National participa la construirea unei Romanii a zilei de maine, o tara din care Caragiale, Enescu si Brancusi n-ar mai vrea sa plece. (I.P.)
Credit foto: Adrian Piclisan / TNTm
