Ziua Sfanta Maria Mare, cunoscuta si sub numele de „Adormirea Maicii Domnului”, este una dintre cele mai importante sarbatori religioase din calendarul crestin ortodox.
Sarbatorita anual in data de 15 august, marcheaza trecerea de la vara la toamna si totodata Ziua Marinei, Maica Domnului fiind ocrotitoarea marinarilor.
In Romania, aceasta sarbatoare este marcata printr-o serie de traditii si obiceiuri specifice.
Iata cateva dintre ele:
Adormirea Maicii Domnului: Pelerinaje la manastiri si biserici
Multi oameni participa la pelerinaje catre manastiri si biserici in ziua Sfintei Maria Mari pentru a se ruga si pentru a aduce omagiu Maicii Domnului.
Manastirile mari, precum Manastirea Putna sau Manastirea Curtea de Arges, pot atrage multi pelerini.
Adormirea Maicii Domnului: Floarea Marii sau Iarba Maicii Domnului
Se spune ca in aceasta zi plantele medicinale au proprietati vindecatoare deosebite.
In traditia populara, se crede ca Iarba Maicii Domnului (cunoscuta si sub numele de Floarea Marii) culeasa in aceasta zi are puteri miraculoase.
Adormirea Maicii Domnului: Praznicul oilor
Pentru multi oameni din mediul rural, Sfanta Maria Mare marcheaza inceputul pascai pentru oi.
Unele gospodarii aduc oile la biserica pentru binecuvantare in aceasta zi.
Adormirea Maicii Domnului: Masa de sarbatoare
Familia se aduna pentru o masa de sarbatoare in aceasta zi, care poate include mancaruri traditionale si se poate sarbatori cu prietenii si rudele apropiate.
Adormirea Maicii Domnului: Purtarea crucii de busuioc
In unele zone, oamenii isi prind pe piept o cruce mica facuta din busuioc si flori. Aceasta este numita „crucea de busuioc” si se crede ca ofera protectie si binecuvantare.
Sfanta Maria Mare: Obiceiuri legate de apa
In aceasta zi, se spune ca izvoarele si raurile au apa vindecatoare.
Se practica adesea scaldatul in apa curata sau aducerea apei de la izvoare ca sa fie folosita ulterior pentru binecuvantari sau tratamente.
Acestea sunt doar cateva dintre traditiile legate de Sfanta Maria Mare in Romania.
15 august: Adormirea Maicii Domnului sau Sfanta Maria Mare. Superstitii mai mult sau mai putin cunoscute
Pe langa semnificatia religioasa a sarbatorii, in Transilvania si alte regiunie ale tarii sunt cunoscute o serie de obiceiuri si superstitii populare.
In Transilvania, exista obiceiul ca femeile maritate sa duca la biserica, dis de dimineata, fructe din recolta de struguri si de prune, dar si miere, pentru a fi sfintite de catre preoti si impartite apoi credinciosilor.
De asemenea, fetele nemaritate culeg flori din gradina, pe care le duc la biserica, asezandu-le la icoane. In modul acesta, se crede ca familiile acestora vor fi protejate de boli si de necazuri.
Tot din aceasta zi de sarbatoare, femeile insarcinate se roaga la Maica Domnului, pentru ca aceasta sa le protejeze pe toata durata sarcinii si sa le ajute sa nasca prunci sanatosi.
Traditia nu-i uita nici pe cei care au parasit aceasta lume, astfel ca, in dimineata de 15 august se tamaiaza mormintele.
Din 15 august se deschide si sezonul nuntilor, acesta tinand pana la intrarea in postul Craciunului. Perioada dintre Sfanta Marie Mare (15 august) si Sfanta Marie Mica (8 septembrie) mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Intre Santamarii.
Aceasta perioada, spune traditia, este considerata a fi potrivita pentru semanaturile de toamna.
In ziua de Sfanta Marie, ciobanii isi coboara turmele de oi de pe munte, semn ca anotimpul calduros este pe sfarsite.
Pe de alta parte, cei care aveau vii mari obisnuiau ca in aceasta zi sa tocmeasca pandurii care sa pazeasca viile.
De asemenea, in aceasta zi barbatii isi schimbau palaria cu caciula iar cei care erau observati ca purtau in continuare caciula erau ironizati.
Totodata in aceasta zi de sarbatoare era interzis dormitul pe prispa sau scaldatul in apele raurilor spurcate de cerb.
Tot in aceasta zi se organizau si targurile si iarmaroacele de toamna.
Totodata, la sarbatoarea Sfintei Marii se aduna ultimele plante de leac, putandu-se afla totodata cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoane si care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli.
In partile Moldovei aceasta sarbatoare este considerata sarbatoarea „mortilor”, iar cu aceasta ocazie sunt pomeniti toti stramosii plecati in lumea celor drepti care au purtat numele Sfintei Fecioare.
In Maramures, sarbatoarea religioasa are o mare insemnatate, iar traditiile si obicieurile de Sfanta Marie Mare inca se pastreaza. Sunt organizate procesiuni religioase spre manastiri, iar la slujbele speciale participa cateva zeci de mii de oameni.
Mai multe lacasuri de cult din tara ocrotite de Maica Domnului isi serbeaza, miercuri, hramul.
Superstitii legate de Sarbatoarea Sfanta Maria Mare
In multe sate romanesti nu se aprinde focul cu doua zile inainte de aceasta sarbatoare. Se spune ca, in caz contrar, oamenii risca sa se imbolnaveasca, sa le ia foc acareturile si sa ia boli care pocesc pentru cei ce mananca gatit la foc in aceste zile.
Gospodarii vor avea recoltele blestemate si fara roade daca vor lucra in aceasta zi mare, iar vitele li se vor imbolnavi si gospodaria se va destrama.
Aceasta sarbatoare se tine mai ales pentru sanatate, pentru casatorie, pentru nastere usoara si pentru vindecari.
Oamenii merg la biserica si se roaga la Fecioara Maria: fetele de maritat pentru un „ursit” bun, femeile pentru temeiul gospodariei, iar barbatii pentru recolte bogate.
De Sfanta Maria Mare, fetele nemaritate, care doresc sa isi gaseasca ursitul, trebuie sa poarte in san de-a lungul intregii zilei un fir de naprasnic (feriga in unele zone) si sa se roage la icoana Maicii Domnului, tinand candela aprinsa.
Se spune ca naprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care il poarta de Sfanta Maria Mare.
De Sfanta Maria Mare fetelor le este interzis sa isi taie parul si sa-l arunce la gunoi. De asemenea, este interzis scaldatul in ape curgatoare.
In alte zone, fetele care doresc sa se marite repede isi pun busuioc proaspat sub perna, pentru a-si visa jumatatea. Despre aceasta zi se considera ca are o putere magica foarte mare, fapt pentru care, plantele de leac, culese de catre tinerele necasatorite, au forta de a vindeca diferite boli.
Daca unele obiceiuri se refera strict la femei si la fete, nici barbatii nu sunt ocoliti de pastrarea traditiei.
Acestia, in data de 15 isi schimba palaria cu caciula, iar cei care mai sunt vazuti cu palaria dupa aceasta data sunt luati in ras de ceilalti sateni.
Tot acestora le este interzis sa doarma pe prispa casei, ori in tarnat in aceasta zi.
Se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa.
Batranii satelor transilvanene cred si in zilele noastre, ca, daca in ziua de Sfanta Marie Mare infloresc trandafirii, toamna va fi una lunga si calduroasa.
Alte semnificatii
Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este considerata si sarbatoarea care desparte lunile de vara de cele de toamna, iar in aceasta zi se sarbatoreste si Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerata ocrotitoarea marinarilor.
Adormirea Maicii Domnului este sarbatoarea in amintirea zilei in care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfarsit iar informatii despre aceasta sarbatoare nu se gasesc in Sfintele Evanghelii, decat in traditia Bisericii.
A primit vestea mortii sale de la un inger
In scrierile parintilor orientali se spune ca Maica Domnului a fost instiintata printr-un inger de mutarea ei din aceasta viata.
De asemenea, se spune ca apostolii aflati in acel moment in zone diferite ale lumii au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment.
Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la inmormantare, cand a ajuns dupa 3 zile acesta a cerut sa fie deschis mormantul pentru a putea saruta mainile Nascatoarei, dar intrand el a gasit mormantul gol.
De-a lungul timpului in cuvantarile Parintilor Bisericii s-a afirmat faptul ca Fecioara Maria a fost inviata de Fiul Sau si luata cu trupul in Imparata Cerurilor.
Pe de alta parte, traditia mai spune ca dupa ce si-a savarsit misiunea apostolica ce i-a fost incredintata, de a duce credinta pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea sa se mute la Fiul Sau.
Aceasta cerere i-a fost indeplinita si astfel a fost savarsita si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sa nu fie supus puteziciunii si sa fie luat la cer.
Tot traditia spune ca inainte de Marea Judecata, Maica Domnului va da cu navodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putand sa se prinda de el si astfel sa se mantuiasca de pacate.
Se mai spune ca dracii, ramasi fara sufletele oamenilor, se vor manca intre ei pana cand nu va mai ramane niciunul.
Sarbatoarea Adormirii Maicii Domnului este praznuita de ortodocsi si catolici in fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscuta in Apus sub numele de Inaltarea cu trupul la cer a Maicii Domnului.
Este sarbatoarea in amintirea zilei in care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfarsit. Nu se stie cu exactitate nici anul, nici ziua cand „a adormit Sfanta Fecioara”. (I.P.)
