De Sfintii Constantin si Elena se sarbatoresc peste un milion de barbati, iar cel mai intalnit nume este Constantin, urmat de derivate, dar si peste 700.000 de femei care poarta numele de Elena si alte derivate.
Numele Constantin provine din limba latina si inseamna cel care este hotarat, statornic, ferm. Numele Constantin transmite ca, in viata, omul trebuie sa lupte, sa ramana hotarat si statornic in fata greutatilor vietii.
Numele Elena ne trimite cu gandul la eroina mitologiei grecesti, vestita in toata grecia pentru frumusetea ei, fiica Ledei si a lui Zeus, sotia lui Menelaos. O traducere mai veche a numelui Helena (Elena) sau Velena inseamna stralucirea Soarelui, caldura lui.
Numele de Elena, Leana sau Lenuta, derivate romanesti des intalnite, este un nume asociat frumusetii, o sursa importanta de iluminare, in mod metaforic, persoana care poarta acest nume reuseste sa lumineze ziua celor cu care intra in contact.
Datorita sfintilor Constantin si Elena, jertfele sangeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihna in Imperiul Roman. Sunt cunoscuti drept cei care au dat libertate crestinismului.
De unde provin numele Constantin si Elena
Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”).
Elena – stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torta”, „faclie”, dar si „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele „lumina arzatoare a soarelui”.
Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor, datorita demersului ei de a cauta crucea pe care a fost rastignit Iisus Hristos.
Traditii si obiceiuri Sf. Constantin si Elena
In calendarul popular, sarbatoarea Sfintilor Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Citeste traditiile si obiceiurile sarbatorii crestine.
Multi agricultori nu lucreaza, pentru a evita pagubele aduse holdelor de pasarile cerului.
In unele regiuni ale tarii este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, deoarece, in popor, se vorbeste ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca.
Podgorenii respecta ziua de Constantin Graur in ideea ca, daca vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
Ziua de Sfantul Constantin si Elena este ziua in care pastorii hotarasc cine le va fi baci, unde vor amplasa stanele si cine le va pazi pe timpul pasunatului.
Femeile, pentru a alunga duhurile rele si necurate, tamaie si stropesc cu agheasma.
Pentru a se apara de forte malefice, taranii aprind un foc mare si stau in jurul lui, prin fumul focului obisnuiesc sa treaca si oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cat vor sta la stana.
Obiceiuri romanesti de Sfintii Constantin si Elena
In Romania exista o serie de obiceiuri si superstitii in aceasta zi. Din batrani se spune ca aceia care vor munci pamantul in aceasta zi vor avea parte de o invazie a pasarilor daunatoare.
In aceasta zi nu se lucreaza ogoarele, nu se da cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, in alte zone se spune ca aceasta este ziua in care pasarile isi invata puii sa zboare.
In calendarul popular, sarbatoarea Sf. Constantin si Elena este o sarbatoare a pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor. In aceasta zi, era interzis sa se munceasca, iar prin odihna de la muncile campului, se credea ca recoltele nu vor fi mancate de pasari. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi in care se mai semanau porumbul, ovazul si meiul.
In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se usuca. Este ziua in care pastorii hotarasc cine va fi baci, unde se vor face stanele si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia.
De Sfintii Constantin si Elena, femeile dau cu tamaie si stropesc cu aghiasma pentru a alunga duhurile rele si necurate.
Pentru sanatate si bunastare, in ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine sa duca la biserica trei bujori imbobociti, flori de lamaita, dulciuri facute in casa si paine. (I.P.)
