In ultimele zile, am asistat la o crestere rapida a cursului euro, care se apropie cu pasi repezi de pragul de 4,99 lei. Este posibil ca BNR sa opreasca deprecierea in jurul nivelului amintit, lasand atingerea cotei de 5 lei pentru ultima parte a anului, in functie de modul in care va evolua inflatia.
Scaderea inflatiei, in aprilie, la 11,23%, de la 14,53%, in martie, au creat culoarul necesar BNR pentru a inlatura pentru o perioada „gardul de protectie” din jurul leului, dupa doi ani in care nu a permis depasirea pragului de 4,95 lei.
Dupa ce a scazut, in urma cu doua saptamani, la 4,9202 lei, cursul euro a inceput sa creasca, iar, miercuri, acesta a urcat la 4,9610 lei, pentru ca, vineri, sa fie atins al treilea maxim istoric consecutiv de 4,9783 lei, dupa o sedinta in care cotatiile au urcat de la 4,972 lei, la deschidere, la 4,98 lei, cu inchiderea pietei la 4,979 lei.
Evolutia trebuie pusa pe seama dezechilibrelor existente in economia Romaniei, in primul rand cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeana. Contul curent din cadrul balantei de plati a avut, in martie, un deficit anualizat de 26,3 miliarde euro, iar gradul de acoperire cu investitii straine directe, din ultimele 12 luni, a fost de 35% in martie 2023.
Investitiile straine directe s-au temperat, dupa ce politicienii au reiterat, tot mai des, dorinta de a modifica Codul fiscal, prin renuntarea la impozitul unic, dar si impunerea de noi taxe si impozite.
Prognoza de primavara a Comisiei Nationale de Prognoza, publicata in data de 5 mai, anticipeaza pentru 2023 o medie anuala de 4,94 lei/euro, care urmeaza sa creasca, in 2024, la 5,0 lei/euro si la 5,12 lei/euro in 2026. In cazul dolarului american, se anticipeaza o medie anuala de 4,58 lei, in 2023, pentru a ajunge, in 2026, la 4,74 lei.
Deprecierea leului nu a afectat evolutia descendenta a indicilor ROBOR, proces care a inceput in ultima parte a anului trecut, odata cu criticile venite din partea guvernatorului BNR si controlul inceput de Consiliul Concurentei la cele zece banci care formeaza „cosul” in functie de care se calculeaza indicii.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 6,59 la 6,58%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,69 la 6,68%, iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a coborat de la 6,90 la 6,89%.
Incetinirea economiei americane la un ritm anual de 1,1%, in primul trimestru, pune sub semnul intrebarii viitorul politicii monetare a Rezervei Federale. Declaratiile oficialilor Fed sunt contradictorii, unele voci anticipand noi majorari, in timp ce altele doresc o pauza in ciclul de normalizare. Incepand cu martie 2022, Fed a procedat la 10 majorari consecutive, iar rata de referinta a urcat de la 0 – 0 ,25 la 5 – 5,25%
Euro s-a depreciat, vineri, la 1,0760 – 1,0829 dolari, cu inchiderea pietei americane la 1,1807 dolari. Cursul monedei americane a crescut, de la 4,5382, la 4,6091 lei.
Atat moneda elvetiana cat si cea britanica s-au apreciat fata de cea unica, iar cursul lor a crescut, la sfarsitul saptamanii, la 5,1083 lei, respectiv 5,7298 lei.
Pretul gramului de aur a atins, la inceputul saptamanii, un nou maxim istoric de 294,4610 lei, dar a scazut, vineri, la 291,5853 lei, consecinta a deprecierii unciei la 1.958 – 1.983 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 15 – 18 mai
