Miercurea trecuta, s-a desfasurat sedinta de politica monetara a BNR unde s-a decis mentinerea ratei de referinta la 7%/an si a ratei lombard la 8%/an, respectiv a celei de depozit la 6%/an.
Piata anticipeaza scaderea inflatiei, in ton cu previziunile BNR. Primul pas a fost facut in aprilie, cand indicele preturilor de consum a alunecat la 11,23%, de la 14,53% in martie, conform datelor prezentate de INS.
Vineri, guvernatorul BNR a prezentat Raportul asupra Inflatiei. Documentul prognozeaza pentru finalul anului o scadere a inflatiei la 7,1%, fata de estimarea de 11,2% facuta in noiembrie trecut. Pentru sfarsitul lui 2024 se estimeaza o decelerare la 4,2%, iar pentru martie 2025 – o reducere pana la 3,9%.
Raportul ramane prudent in privinta evolutiilor interne, „avand in vedere calendarul electoral extrem de incarcat din anul 2024”. In opinia guvernatorului BNR, „vom avea crestere economica, probabil in jur de trei la suta anul asta si reducere substantiala a inflatiei”.
In privinta riscurilor, acesta a observat doua categorii „lucrand in sensul unei eventuale cresteri a ratei inflatiei. Primul – piata muncii. Uitandu-te la mediul social, cel politic, probabil ca vom asista si in Romania la o accentuare a revendicarilor salariale, vedem in ce masura pot sa fie temperate si sa ramana intr-o zona rezonabila si pe piata externa. Nu stiu daca minunea aceasta cu OPEC-ul si cu preturile la titei va dura”.
Vineri, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 6,65 la 6,64%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 6,79 la 6,78%. Indicele la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a stagnat la 7,01%, valoare stabilita joi.
Cursul euro a scazut marti la un minim al ultimelor doua luni de 4,9202 lei. Tendinta s-a inversat apoi, in conditiile reducerii ofertei locale de valuta si a schimbarii perceptiei asupra riscului pe pietele internationale. La sfarsitul intervalului, cotatiile au crescut la 4,929 – 4,937 lei, iar media a urcat la 4,9324 lei.
Euro a scazut de la 1,1054 dolari, la inceputul saptamanii, la 1,0848 – 1,0936 dolari, la sfarsitul ei, cand pietele americane au inchis la 1,0850 dolari. Aceasta a facut ca media monedei americane sa urce de la 4,4634 la 4,5226 lei.
Dolarul si-a recuperat statul de „moneda refugiu”, in conditiile lipsei unui acord intre Casa Alba si majoritatea republicana din Congres in privinta ridicarii plafonului de indatorare a Trezoreriei, dar si a scaderii in aceasta luna a indicelui de incredere al consumatorilor americani masurat de Universitatea din Michigan la 57,7 puncte.
Moneda elvetiana s-a apreciat la 0,972 – 0,977 franci/euro, iar cursul a crescut vineri la 5,0612 lei, maxim al ultimelor 7 luni. Media lirei sterline a crescut, joi, la 5,6771 lei, dupa ce Banca Angliei a majorat dobanda de politica monetara cu 0,25% la 4,50%, cel mai ridicat nivel incepand cu octombrie 2008, dar a incheiat intervalul la 5,6616 lei.
Pretul gramului de aur a crescut, joi, la 294,0185 lei, dar a scazut a doua zi la 291,1368 lei, urmare a scaderii unciei la 2.002 – 2.021 dolari.
Revenirea pe crestere a monedei americane a pus presiune pe criptomonede, care s-au depreciat cu rapiditate. Bitcoin a scazut la sfarsitul saptamanii sub 26.000 dolari iar ether a alunecat sub pragul de 2.750 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 8 – 12 mai
