Cererea de mici pentru minivacanta de 1 Mai din acest an s-a majorat cu circa 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut, productia estimata de procesatori fiind de aproximativ 18 milioane de mititei, ceea ce inseamna ca jumatate dintre romani vor consuma acest emblematic produs, sustine Dana Tanase, director executiv al Asociatiei Romane a Carnii (ARC), noteaza Agerpres.
„Din informatiile furnizate de membri ARC, exista o crestere a cererii de mici pe piata, care variaza insa foarte mult de la companie la companie. Estimam aceasta crestere ca fiind de 30%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2022, si cu aproximativ 8% mai mare fata de perioada 1 ianuarie – 25 aprilie 2023. Productia totala de mici este estimata la aproximativ 1.500 tone pentru aceasta minivacanta de 1 Mai, ceea ce ar insemna 18 milioane de mici, luand in calcul faptul ca in general un mic are cam 80 grame inainte de a-l pune pe gratar. Daca ne gandim ca romanul consuma in genere doi mici, ar insemna ca jumatate din populatia actuala s-ar desfata cu acest emblematic produs”, a declarat Dana Tanase.
Micii din carne de porc si vita raman preferatii romanilor
Aceasta a precizat ca micii preferati ai romanilor sunt in continuare cei facuti dintr-un amestec de carne de porc si vita.
Reprezentantul procesatorilor a adaugat ca evolutia pestei porcine africane in Romania continua sa fie principalul obstacol in ceea ce priveste schimbul intracomunitar cu mici traditionali, insa companiile autohtone s-au adaptat si ofera romanilor din diaspora mici facuti din carne provenita din statele Uniunii Europene lipsite de restrictii pentru aceasta boala.
„Principalul obstacol in comertul intra unional cu mici il constituie pesta porcina africana. Ca atare, doar companiile care utilizeaza carne de porc materie prima eligibila, provenita din state membre ale UE lipsite de restrictii pentru aceasta boala, pot livra catre magazinele romanesti aflate in tarile unde exista comunitati mari de romani. Spre aceste destinatii, micii pleaca congelati si poarta pe eticheta marca de identificare de forma ovala prin care se atesta faptul ca materia prima utilizata nu provine de la porci crescuti in Romania. Estimarea companiilor care livreaza in spatial european indica o crestere a cererii de mici de 10% comparativ cu restul anului”, a subliniat directorul executiv al ARC.
Desi nu exista o statistica oficiala privind consumul de mici in Romania, estimarile ARC arata un consum anual de aproximativ 200-250 milioane mici, respectiv in jur de 20.000 tone.
„Nu exista o statistica oficiala privind consumul de mici in Romania. Micii se incadreaza in categoria carnii preparate, categorie care cuprinde si alte sortimente cum ar fi carnatii proaspeti sau usor afumati care mai pastreaza caracteristicile carnii proaspete. Din estimarile noastre consumul anual s-ar ridica la aproximativ 200-250 milioane mici, in jur de 20.000 tone”, a mentionat Dana Tanase.
În ceea ce priveste pretul micului autohton, reprezentantul procesatorilor afirma ca, in contextul inflatiei ridicate inregistrate in ultimul an, efectele se vad si asupra acestui produs.
„Traversam o perioada caracterizata printr-o mare volatilitate a preturilor, iar cresterile de costuri de productie pe care le inregistram incepand cu pretul carnii de porc si vita, principala materie prima pentru mici, produc efecte si asupra pretului micului autohton. Cu siguranta si consumul pentru acest produs atat de iubit de romani a inregistrat o scadere”, a concluzionat Dana Tanase.
Istoria micilor a inceput in restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”
Potrivit sursei citate, istoria micilor a inceput la sfarsit de secol XIX – inceput de secol XX, in restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, din strada Covaci nr. 3, aflat in centrul istoric al Capitalei, cladire care exista si in prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomati, militari, ziaristi si artisti ai Bucurestilor.
Povestea spune ca localul si-ar fi capatat o faima mai mare din ziua in care poetul si gazetarul Nicolae T. Orasanu, intr-un moment de inspiratie umoristo-gastronomica i-a alcatuit un meniu original, botezand in stilul sau mucalit preparate si bauturi pe care memorialistul Constantin Bacalbasa le-a consemnat in lista de bucate ‘a la Orasanu’.
Astfel, intr-una din seri, cand consumul „infometatilor” a facut ravagii, iar rezerva de mate pentru carnati se terminase, patronului Iordache, in fata acestei situatii neprevazute, i-a venit inspiratia sa friga pe gratar “patricienii” (dupa cum au fost denumiti carnatii mari de catre Orasanu) fara invelis, dar intr-o forma mai mica. Însa, la tocatura, Iordache a mai adaugat cateva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat si putin salpetru. Din acea seara, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de “mici”, tot de la ziaristul Orasanu. (G.G.)
