Saptamana trecuta, dobanzile interbancare si-au accelerat scadere, cele la 12 luni apropiindu-se de pragul de 7% care este egal cu dobanda de politica monetara a BNR.
Evolutia poate fi pusa pe seama pe schimbarii politicii monetare a bancii centrale care a renuntat de mai multe luni sa sterilizeze excesul de lei din piata. Totodata, inflatia a intrat pe o panta descendenta iar BNR estimeaza o scadere la 7% in ultima parte a acestui an.
Cantitatea mare de lei din piata asigura o scadere a dobanzilor platite de Trezorerie atunci cand se imprumuta, cu sume mai mari decat tintele propuse la deschiderea licitatiilor. Finantele au atras 833,8 milioane lei cu scadenta in octombrie 2028 si alte 854 milioane lei scadente in septembrie 2032, la randamente medii anuale de 7,15%, respectiv 7,32%.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 6,78%, la inceputul saptamanii, la 6,71% la sfarsitul ei, nou minim al ultimelor 10 luni
Indicele ROBOR la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 6,97% la 6,86%, valoare inregistrata vineri. La randul sau indicele la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, care se afla lunea trecuta la 7,32% a coborat la sfarsitul saptamanii la 7,12%.
O analiza a Bancii Transilvania arata ca printre factorii de risc pentru evolutia sectorului bancar pe termen scurt se afla: „climatul macro-financiar international (inclusiv turbulentele din sectoarele bancar american si elvetian) cu impact la nivelul perceptiei de risc, mix-ul intern de politici economice, tensiunile geo-politice si modificarile climatice”.
In ceea ce priveste perspectivele economice, nivelul consumului intern privat da semne de decelerare, conform indicatorului Comisiei Europene care masoara increderea in comertul cu amanuntul ce a atins minimul ultimului an, in timp ce increderea in economie s-a deteriorat in aprilie.
Cursul euro a fluctuat in culoarul 4,9293 – 4,9439 lei, fiind influentat de cererea locala de valuta si de nivelul extern al aversiunii fata de risc.
Vineri, piata s-a deschis la 4,938 – 4,94 lei iar cotatiile au intrat apoi pe o panta descendenta pana la 4,929 lei, ceea ce a facut ca media sa alunece la 4,9353 lei.
Euro a crescut marti la 1,1067 dolari, maximul ultimului an. Vineri, tranzactiile s-au realizat in culoarul 1,0963 – 1,1045 dolari, iar piata americana s-a inchis la 1,1015 dolari. In piata locala, cursul monedei americane a crescut de la 4,4704 la 4,4915 lei.
Stabilitatea perechii s-a datorat faptului ca investitorii asteapta sedinta de politica monetara a Fed, care se va desfasura miercuri si joi, in timp ce sistemul bancar american se confrunta cu un posibil faliment al bancii regionale First Republic, dupa ce actiunile acesteia au scazut cu peste 90% in acest an.
Moneda elvetiana a fluctuat in culoarul 0,978 – 0,987 franci/euro, iar media s-a miscat in culoarul 5,0128 – 5,0447 lei, cea de vineri fiind stabilita la 5,0133 lei. Cursul lirei sterline a crescut de la 5,5661 lei, la inceputul saptamanii, la 5,5968 lei, la sfarsitul ei.
Metalul galben a fluctuat pe parcursul saptamanii in apropierea pragului de 2.000 dolari, iar la sfarsitul ei a fluctuat intre 1.980 si 1.994 dolari/uncie, ceea ce a facut ca pretul gramului de aur sa fie stabilit la 286,4296 lei. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 24 – 28 aprilie
