Tensiunea de la nivel guvernamental provocata de gaura de 20 miliarde lei din bugetul tarii, creata de estimarile mult prea optimiste ale Trezoreriei in privinta incasarilor, dar si adancirea deficitului de cont curent, „balaurul cu care Romania trebuie sa se lupte” cum il caracteriza Cristian Popa, membru in C.A. al BNR, sunt principalii factori care obliga banca centrala sa urmareasca cu mare atentie evolutia cursului de schimb.
Stabilitatea cursului euro/leu a fost cea care a mentinut ridicat interesul strainilor pentru titlurile de stat locale.
Acestea au generat intrari de capitaluri, ce s-au ridicat la peste 23% din plasamentele totale facute in ianuarie in obligatiuni romanesti, ceea ce a impins recent euro spre 4,8 lei. Insa, eventualele iesiri din piata locala, provocate de inflatie si dereglaje bugetare, vor pune instantaneu presiune pe curs.
O gura de oxigen pentru banca centrala vine din partea investitiilor straine directe care s-au cifrat in primele doua luni din acest an la 2 miliarde de euro.
Presiunea pe cursul de schimb s-a facut resimtita saptamana trecuta, cand euro a urcat de la 4,9315 la 4,9432 lei, inainte de minivacanta de Paste. Vinerea trecuta si lunea aceasta, cotatiile externe fluctuau in culoarul 4,931 – 4,945 lei, semn ca moneda unica este pregatita sa treaca, in orice moment, de pragul de 4,95 lei si sa indrepte spre cel de 5 lei.
Saptamana trecuta, dobanzile interbancare cu scadenta la 6, respectiv la 12 luni au cunoscut scaderi zilnice. Joi, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 6,80%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 7,03 la 7,02% iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a scazut de la 7,38 la 7,36%.
Finantele continua sa se imprumute in ritm alert. Joi, ele au atras 500 milioane lei, cu o dobanda de 6,51%/an, in urma unei licitatii de certificate de trezorerie cu scadenta in 2024.
Publicarea minutei ultimei sedinte a Rezervei federale americane (Beige Book) a atras atentia investitorilor prin mentionarea turbulentelor din sectorul bancar ce ar putea determina aparitia recesiunii in economia americana. Aceasta a provocat aprecierea monedei unice la 1,1076 dolari, maxim care a fost atins acum un an. Luni, marcarile de profit au impins euro la 1,0962 – 1,10 dolari.
Moneda elvetiana si-a reluat rolul de „refugiu” si s-a apreciat pana la 0.981 franci/euro iar cursul ei a urcat saptamana trecuta de la 4,9891 la 5,0371 lei.
Media lirei sterline a fluctuat in culoarul 5,6089 – 5,6213 lei, iar cea de joi a fost stabilita la 5,6115 lei.
Pericolele care planeaza asupra economiei mondiale si a sistemului bancar international, au inmultit plasamentele in metalului galben. Aurul a crescut vineri la 2.046 dolari/uncie, maxim al ultimilor doi ani, dar a scazut luni la 2.004 – 2.014 dolari, evolutie care pregateste atingerea de catre gramul de aur a unui nou maxim istoric. Precedentul, de 293,9846 lei, a fost inregistrat in martie trecut.
Actualizarea la care a fost supusa criptomoneda Ethereum, a eliberat in piata specializata o valoare de circa 34 miliarde de dolari. Aceasta a stimulat tranzactiile iar ether a urcat la aproape 2.120 dolari. Bitcoin, a atins vineri pragul de 31.000 dolari dar a alunecat luni 29.816 – 30.325 dolari. (R.G.)
