BNR a anuntat, dupa sedinta de marti, ca mentine dobanda de politica monetara la 7%/an, decizie care anticipeaza o tendinta de scadere a inflatiei sub pragul de 10% pana la sfarsitul anului.
Bancile centrale de la marginea zonei euro au dat semne ca nu intentioneaza sa inceapa procesul de reducere a ratelor de referinta. Unele analize anticipeaza ca BNR va opera o prima scadere, la inceputul anului viitor, in conditiile in care inflatia este formata din doua cifre, iar economia romaneasca da dovada de rezilienta.
In comunicatul de presa care a urmat sedintei BNR se atrage atentia asupra efectelor negative induse de „penuria de legume din Europa si reducerea livrarilor de petrol anuntata de tarile OPEC. In acelasi timp, incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa genereze razboiul din Ucraina si sanctiunile asociate, iar altele decurg din turbulentele in sistemele bancare din SUA si Elvetia, ce ar putea exercita efecte adverse prin afectarea economiilor statelor dezvoltate si a perceptiei de risc asupra Europei Centrale si de Est, cu impact asupra costurilor de finantare”.
Atentionate, acum cateva luni, de guvernatorul BNR ca „au cam sarit calul” in cazul dobanzilor, care au atins valori comparabile cu cele de acum aproape 13 ani, bancile au trecut la un proces de scadere a indicilor ROBOR.
La sfarsitul saptamanii trecute, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 6,83 la 6,82%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat de la 7,15 la 7,11% iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, de la 7,51 la 7,47%.
Finantele se imprumuta in ritm alert iar saptamana trecuta au atras 828 milioane lei, cu scadenta aprilie 2030, 690 milioane lei scadente in septembrie 2032 si 497,6 milioane lei cu scadenta in februarie 2038, la dobanzi medii anuale de 7,27%, 7,34%, respectiv 7,77%. Chiar si in Saptamana Mare, Trezoreria vrea sa se imprumute cu 500 milioane lei pana in martie viitor si cu 575 milioane lei pentru scadenta octombrie 2026.
Leul a avut o evolutie stabila. Cursul euro a fluctuat intre 4,9316 si 4,9419 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,9367 lei, cand tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,934 – 4,942 lei, cu inchiderea la 4,936 lei.
Euro a crescut, la jumatatea saptamanii, la maximul ultimului an de 1,0970 dolari, dar a incheiat-o la 1,0877 – 1,0925 dolari. Aprecierea dolarului s-a datorat scaderii somajului din Statele Unite la 3,5%, dupa ce in martie au fost create 236.000 noi locuri de munca, ceea ce ar putea incuraja Rezerva Federala sa majoreze dobanda cu inca 25 de puncte de baza la sedinta de politica monetara care se va desfasura in perioada 2 – 3 mai.
In piata locala, cursul dolarului a fluctuat intre 4,5027 si 4,5539 lei, cel de vineri fiind stabilit la 4,5233 lei.
Media francului elvetian a urcat de la 4,9556 la 5,0012 lei, iar cea lirei sterline s-a miscat in culoarul 5,6149 – 5,6525 lei si a incheiat perioada la 5,6278 lei.
Metalul galben a trecut saptamana trecuta de pragul de 2.000 dolari/uncie. Joi, pretul gramului de aur stabilit de BNR a urcat la 294,0329, aproape de maximul istoric, dar a facut a doua zi un pas inapoi la 292,2056 lei.
Bitcoin a fluctuat la sfarsitul perioadei intre 27.800 si 28.150 dolari, iar fluctuatiile ether s-au limitat la culoarul 1.830 – 1.890 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 3 – 7 aprilie
