Kunsthalle Bega prezinta expozitia “Diferite grade de libertate”, pe care publicul poate sa o descopere inclusiv prin intermediul unui tur ghidat cu Diana Marincu si artisti din expozitie, sambata 8 aprilie, de la ora 19. Pana atunci, si dupa acest moment, expozitia poate fi vizitata de miercuri pana duminica, intre orele 12 -18, pana in data de 1 iulie 2023.
Expozitia Diferite grade de libertate porneste de la o dubla semnificatie a acestei sintagme. Pe de-o parte, in fizica si matematica, gradele de libertate ale unui punct in spatiu depind de variabilele parametrilor sistemului cartezian care pot defini pozitia acestuia.
Pe de alta parte, intr-un sens metaforic, gradul de libertate pe care-l putem imagina despre un individ, dar si despre un sistem este strans legat de scenariile si proiectiile legate de independenta fata de normele la care se raporteaza si de posibilitatile de „eliberare” in raport cu acestea. Titlul este inspirat de una dintre lucrarile artistei Judith Fegerl, prin care fusese decapata si „deconspirata” structura fizica a unei institutii dedicate artei, testand in acelasi timp „gradele de libertate” care i se pot atribui.
In interiorul fantomaticelor structuri geometrice propuse de Cristian Rusu, artistii invitati par eliberati de constrangerile spatiului, populeaza cu nonsalanta toate ungherele si planurile, se desfasoara pe orizontala, dar si pe verticala.
Sebastian Moldovan este interesat de testarea libertatilor fizice, materiale sau mentale, decupandu-si propriul univers in care paradoxul si sublimul dicteaza structura timpului si a spatiului.
Sinta Werner opereaza cu metode vizuale care provin din jocul dintre negativ si pozitiv, reflectii, rotatii, dislocari sau dubluri, in masura sa insele ochiul si sa creeze iluzii optice.
Pictorul Stefan Curelici problematizeaza spatiul urban industrial, cu toate paradoxurile lui. Adrian Ganea propune o serie de lucrari in care granita dintre cultura si natura alimenteaza posibile scenarii in care cele doua se inlocuiesc reciproc, isi disputa limitele si controlul. Perspectiva spatiala a Annei Zvyagintseva transforma desenele in sculpturi, iar realitatea contaminata de razboi capata in expozitie o noua expresie vizuala.
Andrei Bucovanu duce mai departe cercetarile sale de sound-art, instalatie site-specific si sculptura, in special ceea ce se numeste „media instabila”.
Plecata din Timisoara si stabilita la Paris, Stefania Becheanu exploreaza creatia plastica si sonora intr-o maniera interdisciplinara, iar in noua configuratie a lucrarii Fragile corpul artistei interactioneaza cu corzile unei chitare prelucrate, construind un spatiu sonor distinct.
Potentialul discursului de a crea un impact real si o rezistenta autentica este adus in discutie de lucrarea Auto-da-fé a artistului Ciprian Muresan, unde fragmente ale romanului Orbirea de Elias Canetti sunt transpuse in graffiti.
Lucrarea Andreei Albani, Writing at the speed of thought, porneste de la ideea ca nu exista niciun sistem de scriere si niciun alfabet care sa corespunda vitezei noastre de gandire, iar formele rezultate sunt desene care capata forma gandurilor.
Holy Flowers a lui Mircea Cantor ne face sa privim la nesfarsit, precum intr-un caleidoscop abisal, armele devenite flori simetrice si estetice, iar video-ul Am I Really Free, pune degetul pe o rana extrem de sensibila a umanitatii intregi – iluzia libertatii versus conditionarile insidios inserate in viata de zi cu zi.
Lucrarile textile ale artistei Marie-Claire Messouma Manlanbien tes legaturi intre culturi, generatii, limbi, materiale si genealogii.
Video-ul artistei Judith Fegerl, Unbraid, ne arata gestul repetitiv al artistei de a „diseca” un cablu de cupru, inevitabil asociat gestului de descalcire a parului lung.
**
Curator: Diana Marincu
Artisti: Andreea Albani (RO), Ștefania Becheanu (FR/RO), Andrei Bucovanu (RO) Mircea Cantor (FR/RO), Ștefan Curelici (RO), Judith Fegerl (AT), Adrian Ganea (RO), Marie-Claire Messouma Manlanbien (FR), Sebastian Moldovan (RO), Ciprian Muresan (RO), Cristian Rusu (RO), Sinta Werner (DE), Anna Zvyagintseva (UA).
Diana Marincu este curator si critic de arta, director artistic al Fundatiei Art Encounters din Timisoara, membru AICA si IKT. În 2017 a obtinut titlul de Doctor de la Universitatea de Arte din Bucuresti, sectia Istoria si Teoria Artei, iar in 2022 a castigat premiul Bega Art Prize oferit de Fundatia Calina.
Kunsthalle Bega este un spatiu alternativ si experimental de arta, fondat in 2019 la Timisoara de Fundatia Calina. Dedicata sustinerii productiei artistice si intelegerii problemelor actuale ale spectrului creativ din perspectiva curatoriala, acorda premiul Bega Art Prize unui curator roman care reuseste sa schimbe regulile perceptiei actului curatorial. (I.P.)
