Salonului de carte BookFest, de la Centrul Regional de Afaceri (CRAFT) din Timisoara, a scos la rampa, ieri, de la ora 17, si lucrarea „Libertatea culturii. Cultura libertatii – retrospectii, introspectii, prospectii”.
Este vorba de o lucrare comuna, semnata de un grup de personalitati locale care activeaza in mai multe domenii, coordonata de Georgiana Badea si Lavinia Tec. Volumul abordeaza temele libertatii si culturii, si felul in care acestea se impletesc, in special in contextul in care Timisoara este, in 2023, Capitala Europeana a Culturii. Subiectele abordate de cei peste 20 de contribuitori sunt sau au fost dintotdeauna de „actualitate”. Printre altele, cultura anularii, libertatea religioasa, constrangeri sistemice din domeniul culturii, etc.
Prezentam cateva opinii exprimate de o parte din autorii prezenti la evenimentul de lansare:
Lucian Vasile Szabo a atras atentia ca este foarte interesant ce gandesti, atunci cand ai libertate totala de exprimare si sa faci tot ce vrei. Desi el a scris destul de mult despre revolutie si libertate, cu toate acestea o asemenea provocare, l-a pus pe ganduri, cum a fost acest volum. El si-a intitulat eseul
”Libertatea de a spune nu”. Și asta nu in 1989, cand traiam noaptea totalitara, ci libertatea de a spune nu, in 2023. Cum mai spunem: ”Nu!” astazi la toate aceste lucruri care se intampla si ne coplesesc. ”Sigur traim intr-o democratie schioapa, avem o clasa politica neprezentativa, dar asta este si pentru ca probabil noi nu ne implicam destul de mult, noi cetatenii. Marea mea frica vine din faptul ca istoria s-ar putea repeta, prin faptul ca tinerii din aceasta perioada ar putea retrai noaptea totalitara, cosmarul acela pe care multi l-au trait inainte de 1989. Era rau, era frig, era foamete si era frica. Lucrurile erau destul de grave”, a fost mesajul lui Szabo.
Lucian Varsandan a vorbit despre cultura intre libertatea de creatie si constrangeri sistemice – o perspectiva subiectiva. Contrar aparentelor, a produce evenimente culturale astazi in Romania cu instrumentele unei institutii publice poate echivala aproape cu un act de curaj, daca nu chiar de nebunie. Libertatea poate fi uneori amenintata si aceasta consta in viclenia intregului construct prin mijloace care au aparenta absoluta a onorabilitatii. Libertatea poate fi amenintata de onorante imperative precum eficienta, corectitudine sau integrarea in esafodajul de functionare culturala in institutii complet straine de acestea. Libertatea culturii depinde de felul in care este asumata, inteleasa si traita cultura libertatii.
Cristian Clipa a atras atentia, pe scurt, ca meritul autorilor este faptul ca au pigmentat copios discursul cu argumente livresti si repere culturale care sunt foarte atragatoare pentru cititor, sunt bine plasate. “Cartea in sine este provocatoare, fiindca reuseste sa demonstreze un lucru la care eu tin foarte mult ca si juristul poate fi preocupa de subiecte culturale foarte serioase”, a spus Clipa.
Marcel Tulcea a fost de parere ca volumul, in sens metaforic, este ca un han spaniol: ”fiecare isi aduce mancare de acasa. Vorbim aici de lucruri atat de diferite. Este vorba despre incorectitudinea politica sau de corectitudinea politica sau de tratarea covidului si a nelibertatilor pe care le-a produs in spatiul public si de multe altele. “As fi fost curios sa vad in acest turbion care este media digitala dincolo de eticheta si ceea ce inseamna deontologie, ce mai inseamna libertatea noastra. Sunt foarte optimist ca volumul va provoca numeroase intrebari”.
Lia Lucia Epure a atras atentia ca noi raportam totul la ceea ce s-a intamplat in istorie, in urma cu 33 de ani. ”Atat ne-am dorit libertatea, inclusiv libertatea de exprimare. Acestea au fost aratate de revolutionarii vizibili sau mai putin vizibili in minunatul decembrie 1989. De liberate se vorbeste de mii de ani. Il avem ca reper in antichitate pe Aristotel, parintele democratiei. El a ridicat intrebarea: Oare ce sa fie cel mai rau lucru intr-o democratie? Raspunsul il da tot el: “Libertatea insasi!” La peste 33 de ani de la Revolutia din decembrie 1989, reamintim ca Timisoara a fost model de exprimare libera. Am avut aici primul cotidian regional cu cel mai mare tiraj din Romania. Este vorba de ziarul Timisoara la care Lia Epure a lucrat mai multi ani. A fost un ziar pentru care se statea la coada ca fiecare sa reuseasca sa cumpere macar un exemplar. Libertatea de exprimare in Timisoara a fost candva emblematica din punct de vedere al exprimarii mediatice. În Timisoara, existau 37 de publicatii si nu era editie online, asa cum exista acum. In 2023, mai sunt trei publicatii care mai apar pe editie tiparita. De mirosul de ziar tiparit nu ne mai este dor? Libertatea de exprimare este intr-o suferinta”, a fost de parere Lia Epure.
Simona Constantinovici a vorbit despre labirintul libertatii: „Libertatea se scrie continuu, e un du-te-vino testat de-a lungul existentei, intr-un decor pe care n-am putea sa-l descriem, acum si aici, cu exactitate. Ia forme diferite, raporturile cu realitatea se modifica de la o varsta la alta si implicit modul de situare in limitele libertatii sau in dezmarginirea cu care imbie la traire”.
Georgiana Badea a prezentat cateva concluzii cu privire la volum: ”Aceasta lucrare colectiva este despre libertatea si despre alegeri determinate de cultura si construite gratie culturii. Totodata, volumul este raspunsul autorilor care au consimtit sa dea curs invitatiei participarii la scrierea cartii. Este vorba de o libertate care nu poate fi luata. Este vorba de alegerea atitudinii personale in fata oricarei circumstante. Alegerea mea a fost sa ma implic in acest proiect alaturi de Lavinia Tec”.
Lucrarea este despre ceea ce inseamna libertatea culturii si cultura libertatii in viziunea autorilor, este placerea cititorilor de a le descoperi prin citirea volumului. Semnatarii prezinta exemple de libertati sau de nelibertati in situatii care sunt uneori asemanatoare cu cele occidentale sau complet diferite. Ce inseamna mai exact libertatea culturii si cultura libertatii? De ce mai intereseaza astazi acest gen de discursuri despre societatea in care traim? Acestea sunt intrebari care stau la originea cartii care interfereaza cu alte intrebari care au aparut in discutiile premergatoare pe care Georgiana Badea, impreuna cu Lavinia Tec, le-a avut, care s-au inlantuit cu altele pe care autorii le-au dezbatut in scrierile lor.
Lavinia Tec a adaugat pe scurt: “Atat timp cat vom putea sa ne exprimam ideile despre libertate si libertati fara nici nicio teama vom fi liberi…! Libertate. Cuvant puternic. Vibreaza. Fascineaza. Emotioneaza. Nelinisteste. Sminteste. Irita. Intriga. Revolta. Uneste. Dezbina. Ideile despre libertate sunt forte care modeleaza mintea umana, determina actiunile omenesti, misca popoare, natiuni. Ideile au consecinte. Ideile rele au victime”, relateaza Ziua de Vest. (I.P.)
