Conform INS, cresterea anuala a preturilor a fost, in decembrie, de 16,37%, foarte aproape de recordul ultimilor 20 de ani din noiembrie de 16,76%.
Mugur Isarescu spunea, in noiembrie, ca vede, la finalul lui 2022, o inflatie in jur de 16%. Proiectiile BNR, care are o tinta de inflatie de 2,5%/±1 punct procentual, indica o crestere a preturilor de 15% in primul trimestru din 2023, o scadere „brutala” la 10,9% in al doilea trimestru, iar finalul anului ar aduce un nivel de 11,2%.
Au fost motive consistente pentru C.A. al BNR sa decida, la prima sa sedinta de politica monetara din acest an, majorarea dobanzii de referinta de la 6,75 la 7%/an. O parte a analistilor anticipeaza, pentru sedinta din februarie, o noua majorare cu 0,25% a dobanzii, iar ceilalti cred ca nu vor mai exista anul acesta modificari ale dobanzii.
Pentru a controla evolutia inflatiei, analistii BCR considera ca managementul lichiditatii va ramane „instrumentul de politica monetara preferat al BNR, (si) ar putea sa fie utilizat activ in trimestrele urmatoare, in functie de evolutia cursului de schimb EUR/RON si a inflatiei”.
Decizia nu a intrerupt tendinta de scadere a indicilor ROBOR, pe fondul ameliorarii lichiditatii din piata, ceea ce a facut ca din comunicatul de presa al BNR sa dispara expresia „pastrarea controlului ferm asupra lichiditatii de pe piata monetara”.
Evolutia este pusa si pe seama controlului efectuat de Consiliului Concurentei, care a debutat la inceputul lunii noiembrie, la cele 10 banci care formeaza „cosul” in functie de care se calculeaza indicii. In data de 1 noiembrie, indicele ROBOR la trei luni era de 8,20%, cel la sase luni se situa la 8,31%, iar cel la 12 luni la 8,44%.
Vineri, indicele la 3 luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut de la 7,43 la 7,40%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a alunecat de la 7,70 la 7,65%, iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a coborat de la 8,01 la 7,97%.
Cresterea cererii din piata valutara a facut ca media euro sa urce de la 4,9252 lei, la inceputul saptamanii, la 4,9413 lei, la sfarsitul ei, cand tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,936 – 4,945 lei cu inchiderea la 4,942 lei.
Leul nu a mai profitat de imprumuturile facute de Finante si intrarile de valuta ale strainilor interesati de obligatiunile romanesti. Trezoreria a atras, joi, 748,8 milioane lei, cu scadenta in octombrie 2034, la un randament mediu de 7,56%, respectiv 636,5 milioane lei, cu scadenta aprilie 2030, la un randament mediu de 7,43%.
Scaderea, din decembrie, a inflatiei din Statele Unite, la 6,5%, a redus plasamentele in dolari, investitorii anticipand din partea Fed o incetinire a ritmului de crestere a dobanzii.
Euro a crescut de la 1,0542 dolari la 1,0868 dolari, maxim care nu a mai fost atins din aprilie trecut, iar piata americana s-a inchis vineri la 1,0832 dolari. Cursul monedei americane a alunecat de la 4,6151 la 4,5588 lei.
Media francului elvetian a coborat de la 4,9908 lei, la inceputul perioadei, la 4,9145 lei, iar cea a lirei sterline a alunecat de la 5,5943 la 5,57 si a inchis intervalul la 5,5743 lei.
Uncia a crescut vineri la 1.892 – 1.922 dolari, iar pretul gramului de aur a urcat la 279,1824 lei.
Apetitul pentru active mai riscante a ridicat, sambata, bitcoin la 21.283 dolari, iar ether a atins un varf de 1.592 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 9 – 13 ianuarie.
