Cea mai numeroasa comunitate de sarbi din Romania, care traieste in judetul Timis, sarbatoreste Craciunul dupa calendarul vechi.
In Ajunul Craciunului, in 6 ianuarie, in curtea celor 55 de biserici si in cele cinci manastiri sarbesti din Romania s-a aprins “badnjakul”, stejarul a carui scantei semnifica bogatia pentru noul an. Este una din importantele traditii ale sarbilor in preziua sarbatorii Craciunului.
Slujbe religioase care au marcat acest eveniment au avut loc si in cele trei biserici sarbesti din Timisoara, din Cetate (Catedrala Ortodoxa Sarba), Fabric si Mehala.
„Flacarile simbolizeaza sanatate, putere, prosperitate. Copiii arunca in foc boabe de grau invocand fertilitatea, belsugul, sanatatea. Este o sarbatoare a familiei, se aduna oamenii in jurul unei mese bogate. In seara de Ajuns si prima zi de Craciun se servesc specialitati traditionale sarbesti. A doua zi se viziteaza rudele, finii, nasii, prietenii. Este o sarbatoate a bucuriei”, a declarat scriitorul Slavomir Gvozdenovici.
Sarbii vor pune pe masa in prima zi de Craciun friptura numita „pecejnica”, iar prajitura traditionala pentru aceste sarbatori este „cesnica”, care un banut in el.
„Ne pastram aceste obiceiuri in toate bisericile si manastirile sarbesti din Romania. Cea mai mare comunitate de sarbi din Romania se afla in judetul Timis. Mai sunt cam 6.000 de sarbi pe Clisura Dunarii, mai sunt comunitati mai mici la Bucuresti, Arad”, a mai spus Gvozdenovici.
Conform recensamantului din 2011, in Romania traiau in jur de 24.000 de sarbi, dintre care 10.000 in judetul Timis. Alaturi de sarbi, sarbatoresc Craciunul, dupa calendarul Iulian, si etnicii ucrainieni, lipovenii rusi si armenii din Banat. (I.P.)
Foto: V.P.
