In ciuda politicii haotice a guvernului, Romania a reusit sa ramana una dintre performerele economice ale Uniunii Europene, evolutie reflectata si de stabilitatea cursului euro/leu.
Prima si ultima medie ale anului trecut au fost de 4,9474 lei/euro, evolutie ce poate fi comparata drept o declaratie de intentie a BNR, ca va continua sa urmareasca cu atentie cursul, folosit drept una din principalele parghii antiinflationiste.
In regiune, moneda poloneza, care a atins in 11 octombrie un minim istoric de 4,8711 zloti/euro, s-a depreciat cu peste 2,2% iar cea maghiara a pierdut aproape 9%, dupa recordul negativ de 432,94 forinti/euro inregistrat in 13 octombrie.
Tranzactiile de vineri din piata locala s-au rezumat la culoarul 4,945 – 4,95 lei, cu inchiderea la 4,95 lei, pentru ca seara, peste Ocean, sa fie atins un minim de 4,94 lei.
Presiunea pe curs se va mentine, in conditiile in care deficitul de cont curent al balantei de plati a crescut in primele opt luni la 23,038 miliarde euro, fata de 14,320 miliarde euro in perioada similara din 2021.
Pentru a stopa orice fel de tentativa de speculare a leului, BNR avea la dispozitie la sfarsitul lui noiembrie o rezerva valutara de circa 46 miliarde euro, cea internationala (inclusiv aur) fiind de peste 51 miliarde euro. Totodata, ea se poate imprumuta pana la data de 15 ianuarie 2024, cu pana la 4,5 miliarde euro de la BCE.
Conform unei analize a Bancii Transilvania, exporturile vor decelera in 2023 la 9,2%, fata de 12,5% in 2021, in timp ce majorarea importurilor va fi de 10,4% comparativ cu 14,6% in urma cu doi ani. In privinta dinamicii PIB-ului, cei de la B.T. anticipeaza o franare de la 5,1% in 2021 la 2,4%, urmand ca in 2024 economia sa creasca cu 3,7%. In schimb, analistii CFA Romania estimeaza pentru acest an o incetinire a avansului economic la 1,6% .
Indicii ROBOR au inchis anul pe scadere, semn ca la sedinta BNR din 10 ianuarie majorarea dobanzii de referinta nu va fi mai mare de 0,50 puncte de baza. Masura va reusi sa tempereze inflatia si sa faciliteze creditarea, intr-un an in care zona euro, principalul partener economic al Romaniei, risca sa intre in recesiune.
In ciuda evolutiei descendente, indicii ROBOR se afla la maxime ale ultimilor aproape 13 ani. In ultima sedinta din 2022, cel la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a coborat de la 7,60 la 7,57%, minim care nu a mai fost atins de la sfarsitul lui iulie.
Cel la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scazut de la 7,83 la 7,81%, minim al ultimelor cinci luni. Indicele la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a incheiat anul la 8,09%, dupa o „halta” de doua saptamani la 8,10%.
Euro a scazut de la 1,14 dolari la aproape 0,95 dolari, si a inchis anul la 1,0704 dolari, semn ca Rezerva Federala prefera un dolar mai slab in 2023, care sa stimuleze economia. In piata locala, moneda americana a atins un record de 5,1794 lei, in 28 septembrie, fata de 4,3559 lei, la inceputul anului, pe care l-a incheiat la 4,6346 lei.
Recordul istoric atins de francul elvetian a fost de 5,2155 lei, in 28 septembrie, media de la finalul anului trecut fiind de 5,0289 lei.
Lira sterlina a crescut in 7 martie la un maxim de 6,0112 lei si a incheiat 2022 la 5,5878 lei, in conditiile in care economia Regatului Unit a intrat deja in recesiune
.Gramul de aur a atins recordul de 293,9846 lei, in 7 martie, dupa un inceput de an la 255,7583 lei. Pretul de la sfarsitul lui 2022 a fost stabilit de BNR la 270,6553 lei, insa metalul galben a inchis anul pe crestere la 1.825 dolari, investitorii cautand plasamente sigure. (R.G.)
