Ciclul de scadere a indicilor ROBOR da semne de incetinire, in ultimele zile. Acesta a fost declansat la inceputul lui noiembrie de Consiliul Concurentei, care a anuntat un control la cele zece banci care alcatuiesc „cosul” utilizat de BNR pentru a stabili zilnic indicii ROBID/ ROBOR.
Stagnarea se datoreaza, pe de o parte, majorarii constante a inflatiei din Romania, care a urcat in noiembrie cu 16,76%, fata de perioada similara din 2021, cel mai ridicat nivel incepand cu martie 2003, iar BNR va fi nevoita, probabil, sa decida o noua majorare a ratei de referinta, cu 0,25 – 0,50%, la sedinta din 10 ianuarie.
Pe de alta parte, dealerii sunt influentati de deciziile marilor banci centrale, care se afla intr-un ciclu de inasprire a politicilor lor monetare, dupa mai multi ani in care dobanzile au fost de 0% sau s-au plasat in teritoriu negativ. Impactul acestor politici a creat o stare de ingrijorare in ceea ce priveste cresterea economica din intreaga lume care ar putea provoca intrarea in recesiune.
Acesti factori au facut ca indicii ROBOR la o saptamana sa creasca, vineri, de la 5,95 la 5,97%, iar cel la o luna de la 6,63 la 6,64%, in timp ce bancile se pot imprumuta de la BNR cu o dobanda a facilitatii de creditare (rata lombard) de 7,75%/an.
La sfarsitul perioadei, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la 7,63%. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare s-a oprit la 7,86%, iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, la 8,10%.
Raportul euro/leu a avut o evolutie agitata, provocata de nivelul apetitului pentru risc, influentat de deciziile de politica monetara ale marilor banci centrale.
Cursul monedei unice a crescut marti la 4,9314 lei pentru ca la sfarsitul perioadei sa coboare la 4,9199 lei, cand tranzactiile din piata locala s-au realizat intre 4,917 si 4,922 lei, pentru ca seara, dupa inchiderea ei, cotatiile sa scada pana la 4,911 lei.
Presiunea pe cursul euro/leu se va mentine, in conditiile in care, conform BNR, deficitul de cont curent al balantei de plati a crescut in primele opt luni 23,038 miliarde euro, fata de 14,320 miliarde euro in perioada similara din 2021.
Un raport BCR apreciaza ca „deficitul de cont curent se va adanci la 9,1% din PIB, in acest an, de la 7,0% in 2021, ceea ce pune presiune de depreciere asupra leului”.
Saptamana trecuta a fost una a deciziilor de politica monetara. Rezerva Federala a majorat rata de referinta cu 50 de puncte de baza, la 4,25 – 4,50%, cel mai ridicat nivel incepand cu 2007. La randul ei, BCE a ridicat dobanda de la 2 la 2,50%, iar presedinta BCE Christine Lagarde a declarat ca „este de asteptat sa crestem ratele dobanzilor cu un ritm de 0,50 puncte de baza pentru o perioada de timp”. Un pas asemanator, de 0,50%, a utilizat si Banca Angliei, care a ridicat dobanda cheie la 3,5%.
Pe acest fond, dupa o crestere la aproape 1,07 dolari, euro a scazut, la finalul perioadei, la 1,0585 – 1,0663 dolari, cand pietele americane au inchis la 1,0586 dolari. Cursul dolarului a fluctuat intre 4,6225 si 4,6821 lei, si a inchis perioada la 4,6305 lei.
Pretul gramului de aur a avut o evolutie descendenta si a incheiat perioada la 264,9576 lei. Evolutia a fost influentata de parcursul dolarului, ceea ce a limitat castigurile obtinute de metalul galben, care a urcat joia trecuta pana la 1.812 dolari/uncie. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 12 – 16 decembrie.
