Sfantul Andrei, ocrotitorul poporului roman, este sarbatorit in fiecare an pe 30 noiembrie. Fiind o mare sarbatoare, crestinii respecta o serie de traditii si obiceiuri. Sfantul Andrei a fost unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus si este cunoscut in traditia crestina ca „Cel Intai Chemat” si patronul spiritual al mai multor tari, inclusiv al romanilor.
Sfantul Andrei este a doua sarbatoarea importanta din Postul Craciunului, in care credinciosii au dezlegare la peste.
Viata Sfantului Andrei
Sfantul Andrei s-a nascut in Betsaida, un oras situat in apropierea lacului Ghenizaret din Galileea. El avea un frate, pe Simon Petru, devenit si el apostol al lui Iisus.
Inainte de a fi ales apostol al Mantuitorului, Andrei a fost ucenic al Sfantului Ioan Botezatorul.
A doua zi dupa botezul lui Iisus in Iordan, Ioan Botezatorul a spus: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29). Astfel, Andrei l-a lasat pe Ioan si l-a urmat pe Iisus spunandu-i fratelui sau Petru ”Am gasit pe Mesia!”.
Sfantul Andrei a fost martor la toate faptele savarsite de Iisus. A plans la moartea acestuia si si-a intarit credinta in Dumnezeu in ziua Invierii Mantuitorului.
Potrivit traditiei crestine, dupa Inaltarea Domnului la cer si dupa Cincizecime, apostolii au tras la sorti si au mers in toata lumea, pentru a predica Evanghelia.
In cartile bizantine se mentioneaza ca Sfantul Andrei a propovaduit crestinismul in Asia Mica, iar de acolo a venit in tinuturile dintre Dunare si Marea Neagra si i-a crestinat pe geto-daci, romani si greci. Dupa ce a plecat din Dobrogea, a propovaduit in Tracia, Bizant si Macedonia si a numit cate un episcop in fiecare tinut prin care a trecut.
Potrivit traditiei, in perioada in care a stat in Dobrogea, Sfantul Andrei a locuit o perioada intr-o pestera, identificata ulterior de traditia crestina drept grota de langa satul Ion Corvin din judetul Constanta.
Moartea Sfantului Andrei
Aflat in orasul Patras din Grecia, Andrei a fost condamnat la moarte prin rastignire. Potrivit traditiei crestine, Apostolul a considerat ca nu este demn sa fie rastignit la fel ca Iisus si a cerut sa i se faca o cruce diferita. Astfel, Sfantul Andrei a fost rastignit pe o cruce in forma de X, careia i s-a spus „Crucea Sfantului Andrei”.
In anul 357, moastele sale au fost mutate la Constantinopol, dar capul Sfantului a fost trimis inapoi la Patras in secolul al IX-lea.
Dupa cucerirea Constantinopolului de catre cruciati, in anul 1204, moastele au fost duse in Italia, la Amalfi.
In 1460, pentru a nu fi luat de pagani, capul Sfantului Andrei a fost dus la Roma. Iar in 1956 oficialii de la Vatican au trimis capul Sfantului inapoi la Patras.
Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat in 1995 ca ziua praznuirii Sfantului Apostol Andrei sa fie trecuta in calendarul bisericesc cu cruce rosie, iar doi ani mai tarziu a fost proclamat Ocrotitorul Romaniei.
Cu aceasta ocazie, ziua de 30 noiembrie a devenit sarbatoare nationala, iar Sfantul Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Mantuirii Neamului.
Traditii si obiceiuri
Potrivit traditiei crestine, in ajunul sarbatorii Sfantului Andrei, hotarul dintre lumea celor vii si cea a mortilor de deschide, iar sufletele celor adormiti se intorc pe pamant si isi viziteaza locurile natale. Odata cu sufletele bune se intorc si cele rele, numite popular strigoi.
Si pentru ca este o noapte magica, unele animale incep “sa vorbeasca”, dar acest lucru nu este de bine. Se spune ca lupii pot “sa vorbeasca” si sa spuna secrete groaznice. Cei care ii vor auzi vor fi atacati de animale si se vor transforma in varcolaci. Nici alte animale care vorbesc in aceasta noapte nu trebuie ascultate. Se spune din batrani ca cei care vor asculta animalele vorbind vor muri.
Pentru a se apara de spiritele rele, oamenii de la sat aseaza impletituri de usturoi pe porti sau pe usile de la grajduri.
Un alt obicei stravechi spune ca fetele care vor sa cucereasca inima unui barbat, trebuie sa intoarca un ulcior de lut cu gura in jos si sa puna pe fundul vasului trei carbuni incinsi si sa rosteasca o incantatie.
De asemenea, in alte zone din tara, fetele care vor sa-si vada ursitul trebuie sa stea goale intre doua oglinzi, la miezul noptii, cu doua lumanari aprinse in mani. Potrivit credintei stravechi, in oglinda din spate vor vedea scene din viitorul lor, inclusiv chipul celui care le va fi sot.
In dimineata de Sfantul Andrei, crestinii merg la biserica la slujba si pe urma se intorc acasa si dau de pomana pentru sufletele celor adormiti.
In ziua sarbatorii, femeile nu au voie sa faca treaba prin casa, sa spele, sa coasa sau sa faca curatenie, iar barbatii nu au voie sa mestereasca prin gospodarie.
Superstitii legate de ziua Sfantului Andrei
De Sfantul Andrei se pune grau la incoltit, pentru ca gospodarii sa afle cum va fi recolta de anul viitor si cata prosperitate va fi in casa si in familie.
De asemenea, vremea din noaptea de Sfantul Andrei ne va spune daca vom avea o iarna blanda sau geroasa.
In aceasta zi, gospodarii duc in casa crengute de visin si le pun in apa. Daca vor inflori pana de Craciun, este un semn de an bogat.
Tot in aceasta zi se face un ”calendar” din coji de ceapa. Se iau 12 coji de la o ceapa si se pun in pod, unde se pastreaza pana de Craciun. Cojile stricate sunt semn de luna ploioasa, iar cele incoltite, reprezinta lunile cu belsug. (E.T.)
