De la inceputul acestei luni, in piata monetara se manifesta o scadere constanta a dobanzilor interbancare. Evolutia a coincis cu controlul Consiliului Concurentei la cele 10 banci ale caror cotatii stau la baza calculului indicilor ROBOR, pentru a inspecta posibile intelegeri facute de institutiile financiare cu scopul cresterii dobanzilor.
Chiar daca BNR a majorat recent dobanda de politica monetara de la 6,25 la 6,75%, indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a stagnat la sfarsitul saptamanii trecute la 7,94%, minim care nu a mai fost atins din 6 octombrie.
In schimb, indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat in aceeasi sedinta de la 8,13 la 8,11% iar cel la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, de la 8,31 la 8,30%.
Tendinta de scadere catre nivelul actual al dobanzii pentru facilitatea de creditare (rata lombard), care este de 7,75%, va putea continua, atata vreme cat, in opinia analistilor BCR, banca centrala „nu va mai creste ratele de dobanda la inceputul anului viitor”.
Cresterea aversiunii fata de risc, ce a dus la iesiri de capitaluri straine din pietele de la marginea zonei euro, si majorarea cererii comerciale, companiile pregatindu-se pentru importurile prilejuite de Sarbatorile de iarna, a provocat deprecierea monedei nationale.
Cursul euro a crescut de la 4,8982 lei, la inceputul saptamanii trecute, la 4,9418 lei, la sfarsitul ei, ceea ce a facut ca moneda nationala sa piarda tot castigul obtinut incepand cu data de 5 octombrie, perioada in care media a atins un minim de 4,8793 lei. Vineri, tranzactiile s-au realizat in culoarul 4,923 – 4,945 lei iar piata s-a inchis la 4,942 lei.
Cresterea deficitului de cont curent al balantei de plati, care – conform datelor publicate de BNR – a crescut in primele noua luni la 20,2 miliarde euro, in conditiile adancirii deficitului comercial, reprezinta unul dintre principalii factori de presiune asupra cursului euro/leu. Analistii Bancii Transilvania vad o majorare in acest an a raportului deficit de cont curent/PIB la 8,6%, in timp ce cei de la BCR vad o crestere la 9,1% din PIB.
Moneda unica s-a mentinut peste pragul de 1 dolar, iar cotatiile s-au miscat in culoarul 1,0272 – 1,0437 dolari. Vineri, euro a fluctuat intre 1,0313 si 1,0396 dolari iar pietele americane au inchis la 1,0324 dolari.
Scaderea euro a aparut dupa ce mai multi oficiali ai Rezervei Federale americane au pledat pentru mentinerea unei politici monetare restrictiva, iar BCE a anuntat ca va incepe o ampla actiune de retragere de numerar din sistemul bancar al zonei euro cu scopul de a stopa cresterea inflatiei, care a atins in octombrie un record de 10,6%.
Totodata, Christine Lagarde, presedinta BCE, a afirmat ca „vom continua sa majoram dobanzile”. Analistii anticipeaza pentru sedinta de politica monetara a BCE din 15 decembrie o majorare cuprinsa intre 50 si 75 de puncte de baza.
Cursul francului elvetian a fluctuat 5,0061 si 5,0226 lei, iar media lirei sterline a crescut de la 5,5750 la 5,6799 lei.
Pretul gramului de aur a crescut la sfarsitul saptamanii trecute la 270,2902 lei, consecinta a mentinerii metalului galben in prima parte a zilei aproape de 1.770 dolari, pentru ca apoi uncia sa coboare pana la 1.748 dolari.
Duminica dimineata, bitcoin fluctua intre 16.559 si 16.731 dolari iar ether se tranzactiona in culoarul 1.190 – 1.222 dolari. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 14 – 18 noiembrie.
