Leul a avut, saptamana trecuta, o evolutie mai agitata, la care au contribuit atat nivelul aversiunii fata de risc din piata internationala, cat si decizia C.A. al BNR de a majora dobanda sa de politica monetara de la 6,25 la 6,75%/an.
Masura, anticipata de analisti, a venit in contextul in care, conform comunicatului de presa al bancii centrale, „rata anuala a inflatiei este asteptata sa mai creasca temperat spre finele anului curent, iar apoi sa intre pe o traiectorie descrescatoare graduala, ce coboara la nivelul de o cifra in semestrul I 2024″.
Se semnalizeaza astfel ca la sedinta din ianuarie viitor ar putea urma o noua majorare a dobanzii cheie de 0,25 – 0,50 puncte procentuale, in conditiile in care banca centrala „va continua sa utilizeze instrumentele de care dispune in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu”.
Reamintim ca tinta de inflatie a bancii centrale este de 2,5% plus/minus 1 punct procentual, in timp ce rata anuala a inflatiei de luna trecuta a fost, conform INS, de 15,3%, comparativ cu octombrie 2021. Exista si o parte pozitiva, avand in vedere ca majorarea preturilor a incetinit cu 0,6% fata de nivelul de 15,9%, din septembrie.
Dobanzile interbancare au avut o evolutie descendenta si au atins minime ale ultimei luni, chiar daca BNR a majorat rata sa de referinta. Actuala tendinta poate fi pusa si pe seama recentului control realizat de Consiliul Concurentei la cele 10 banci importante ale caror cotatii stau la baza calcularii indicilor ROBOR.
Indicele ROBOR la trei luni, in functie de care sunt calculate dobanzile la majoritatea creditelor in lei contractate inainte de mai 2019, a scazut vineri de la 8,15%, la inceputul saptamanii, la 8,02%, la sfarsitul ei. Indicele la sase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborat, saptamana trecuta, de la 8,28 la 8,20%, iar indicele la 12 luni, care reprezinta rata dobanzii platita la creditele in lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,44 la 8,38%.
Euro a inceput saptamana la 4,8871 lei care a crescut la jumatatea ei la 4,9052. Tendinta s-a modificat in urmatoarele doua sedinte iar media de vineri a fost stabilita la 4,8902 lei, intr-o sedinta in care transferurile s-au realizat intre 4,877 si 4,894 lei.
Decelerarea inflatiei anuale din SUA la 7,7% a apreciat euro la 1,0164 – 1,0364 dolari, maxim al ultimelor patru luni. Analistii cred ca Rezerva Federala va tempera cresterile dobanzii de politica monetara, ceea ce a redus cererea de moneda americana, al carei curs a scazut vinerea trecuta abrupt de la 4,9207 la 4,7644 lei.
Media francului elvetian s-a miscat intre 4,9422 si 4,9722 lei iar cea a lirei sterline a scazut de la 5,6124 la 5,5885 lei.
Pretul gramului de aur a fluctuat intre 262,8262 si 270,0121 lei. Volatilitatea este consecinta miscarilor pe care le-a cunoscut metalul galben, care sunt strans legate de evolutia monedei americane. Cotatiile de vineri erau cuprinse intre 1.753 si 1.771 dolari
Finalul epocii „banilor ieftini” aruncati „din elicopter” de guverne si marile banci centrale au condus la intrarea monedelor digitale intr-un con de umbra, asemanator cu criza dot.com, de la inceputul anilor ´90.
Acum un an criptomonedele atingeau maxime istorice (bitcoin se apropia de pragul de 70.000 dolari). In prezent, din piata s-au volatilizat peste 2.000 de miliarde de dolari, iar falimentele s-au inmultit. Platforma de tranzactionare FTX este ultima „victima” care a solicitat intrarea in faliment. (R.G.)
NOTA: Analiza cuprinde perioada 7 – 11 noiembrie
